Cornilescu – 1924 Apocalipsa

1 Descoperirea lui Isus Hristos pe care* i-a dat-o Dumnezeu, ca să arate robilor Săi lucrurile care au să se întâmple* în curând. Şi le-a făcut-o cunoscut, trimiţând*, prin îngerul Său, la robul Său Ioan

2 care* a mărturisit despre Cuvântul lui Dumnezeu şi despre mărturia lui Isus Hristos şi a spus tot* ce a văzut.

3 Ferice* de cine citeşte şi de cei ce ascultă cuvintele acestei prorocii şi păzesc lucrurile scrise în ea! Căci vremea* este aproape!

4 Ioan, către cele şapte biserici care sunt în Asia: Har şi pace vouă din partea Celui* ce este, Celui ce era* şi Celui ce vine, şi* din partea celor şapte duhuri, care stau înaintea scaunului Său de domnie,

5 şi din partea lui Isus Hristos, Martorul* credincios, Cel* întâi născut din morţi, Domnul* împăraţilor pământului!A Lui, care ne iubeşte*, care ne-a* spălat de păcatele noastre cu sângele Său

6 şi a făcut* din noi o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeu, Tatăl Său: a Lui* să fie slava şi puterea în vecii vecilor! Amin.

7 Iată* că El vine pe nori. Şi orice ochi Îl va vedea; şi cei* ce L-au străpuns. Şi toate seminţiile pământului se vor boci din pricina Lui! Da, Amin.

8 „Eu* sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul”, zice Domnul Dumnezeu, „Cel ce* este, Cel ce era şi Cel ce vine, Cel Atotputernic.”

9 Eu, Ioan, fratele vostru, care sunt părtaş* cu voi la necaz, la* Împărăţie şi la răbdarea în Isus Hristos, mă aflam în ostrovul care se cheamă Patmos, din pricina* Cuvântului lui Dumnezeu şi din pricina mărturiei lui Isus Hristos.

10 În ziua* Domnului eram în Duhul*. Şi am auzit înapoia mea un glas* puternic, ca sunetul unei trâmbiţe,

11 care zicea: „Eu* sunt Alfa şi Omega, Cel Dintâi şi Cel* de pe Urmă. Ce vezi, scrie într-o carte şi trimite-o celor şapte biserici: la Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadelfia şi Laodiceea.”

12 M-am întors să văd glasul care-mi vorbea. Şi, când m-am întors, am* văzut şapte sfeşnice de aur.

13 Şi*, în mijlocul celor şapte sfeşnice, pe Cineva care semăna cu Fiul* omului, îmbrăcat* cu o haină lungă până la picioare şi încins* la piept cu un brâu de aur.

14 Capul şi părul* Lui erau albe ca lâna albă, ca zăpada; ochii* Lui erau ca para focului;

15 picioarele* Lui erau ca arama aprinsă şi arsă într-un cuptor; şi glasul* Lui era ca vuietul unor ape mari.

16 În* mâna dreaptă ţinea şapte stele. Din* gura Lui ieşea o sabie ascuţită cu două tăişuri, şi* faţa Lui era ca soarele când străluceşte în toată puterea lui.

17 Când L-am văzut*, am căzut la picioarele Lui ca mort. El Şi-a pus* mâna dreaptă peste mine şi a zis: „Nu te teme! Eu* sunt Cel Dintâi şi Cel de pe Urmă,

18 Cel* Viu. Am fost mort, şi iată că sunt viu* în vecii vecilor. Eu ţin* cheile morţii şi ale Locuinţei morţilor.

19 Scrie, dar, lucrurile* pe care le-ai văzut, lucrurile* care sunt şi cele* care au să fie după ele.

20 Taina celor* şapte stele pe care le-ai văzut în mâna dreaptă a Mea şi a celor* şapte sfeşnice de aur: cele şapte stele sunt îngerii* celor şapte biserici; şi cele* şapte sfeşnice sunt şapte biserici.