GBV – București 2001 Marcu

1 Începutul Evangheliei lui Isus Hristos, Fiu al lui Dumnezeu,

2 după cum este scris în Isaia profetul: „Iată, Eu trimit înaintea feţei Tale pe solul Meu, care Îţi va pregăti calea;

3 glas al unuia care strigă în pustiu: «Pregătiţi calea Domnului, neteziţi-I cărările»“.

4 A venit Ioan botezând în pustiu şi predicând un botez al pocăinţei spre iertarea păcatelor.

5 Şi tot ţinutul Iudeii şi toţi cei din Ierusalim ieşeau la el şi erau botezaţi de el în râul Iordan, mărturisindu-şi păcatele.

6 Şi Ioan era îmbrăcat cu o haină din păr de cămilă şi cu un brâu din piele în jurul mijlocului său şi mânca lăcuste şi miere sălbatică.

7 Şi predica, spunând: „După mine vine Cel care este mai puternic decât mine, căruia nu sunt vrednic să mă plec să-I dezleg cureaua sandalelor.

8 Eu, în adevăr, v-am botezat în apă, dar El vă va boteza cu Duh Sfânt“.

9 Şi a fost că, în zilele acelea, Isus a venit din Nazaretul Galileii şi a fost botezat de Ioan în Iordan.

10 Şi îndată, ieşind din apă, a văzut cerurile deschise şi pe Duhul, ca un porumbel, coborând peste El.

11 Şi a venit un glas din ceruri: „Tu eşti Fiul Meu Preaiubit, în Tine Îmi găsesc plăcerea“.

12 Şi îndată Duhul L-a dus afară, în pustiu.

13 Şi a fost în pustiu patruzeci de zile, fiind ispitit de Satan; şi era cu fiarele sălbatice; şi îngerii Îi slujeau.

14 Şi, după ce Ioan a fost închis, Isus a venit în Galileea predicând Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu

15 şi spunând: „S-a împlinit timpul şi s-a apropiat Împărăţia lui Dumnezeu; pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie!“

16 Şi, trecând pe lângă Marea Galileii, i-a văzut pe Simon şi pe Andrei, fratele lui Simon, aruncând un năvod în mare, pentru că erau pescari.

17 Şi Isus le-a spus: „Veniţi după Mine şi vă voi face să deveniţi pescari de oameni“.

18 Şi îndată, lăsându-şi plasele, L-au urmat.

19 Şi mergând de acolo puţin mai departe, i-a văzut pe Iacov, al lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui; şi ei erau în corabie, reparând plasele.

20 Şi îndată i-a chemat; şi, lăsându-l pe tatăl lor, Zebedei, în corabie, cu cei tocmiţi, au mers după El.

21 Şi ei au mers în Capernaum. Şi îndată, în sabat, intrând în sinagogă, îi învăţa.

22 Şi erau uimiţi de învăţătura Lui, pentru că El îi învăţa ca având autoritate, şi nu în felul cărturarilor.

23 Şi era în sinagoga lor un om cu duh necurat şi el striga,

24 spunând: „Ah! Ce avem noi a face cu Tine, Isuse, Nazarineanule? Ai venit ca să ne distrugi? Te ştiu Cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu“.

25 Şi Isus l-a mustrat, spunând: „Taci şi ieşi din el!“

26 Şi duhul necurat, după ce l-a scuturat şi a strigat cu glas tare, a ieşit din el.

27 Şi toţi erau uimiţi, încât se întrebau între ei, spunând: „Ce este aceasta? ce învăţătură nouă este aceasta? pentru că El porunceşte cu autoritate şi duhurilor necurate şi ele Îl ascultă!“

28 Şi faima Lui s-a răspândit îndată în tot ţinutul din jur al Galileii.

29 Şi îndată, ieşind din sinagogă, au intrat în casa lui Simon şi a lui Andrei, cu Iacov şi cu Ioan.

30 Şi soacra lui Simon zăcea cu febră; şi îndată I-au vorbit despre ea;

31 şi El S-a apropiat şi a ridicat-o, apucând-o de mână; şi îndată a lăsat-o febra; şi ea le slujea.

32 Şi, când s-a făcut seară, când a apus soarele, au adus la El pe toţi cei care erau bolnavi şi pe cei demonizaţi;

33 şi toată cetatea era adunată la uşă.

34 Şi a vindecat pe mulţi care sufereau de felurite boli; şi a scos mulţi demoni şi nu-i lăsa pe demoni să vorbească, pentru că Îl ştiau.

35 Şi, trezindu-Se dis-de-dimineaţă, pe când era încă noapte, a ieşit şi a mers într-un loc pustiu şi Se ruga acolo.

36 Şi Simon şi cei care erau cu el au mers după El;

37 şi, găsindu-L, I-au spus: „Toţi Te caută“.

38 Şi El le-a spus: „Să mergem în altă parte, prin aşezările învecinate, ca să predic şi acolo, fiindcă pentru aceasta am ieşit“.

39 Şi predica în sinagogile lor, în toată Galileea, şi scotea demonii.

40 Şi a venit la El un lepros, rugându-L şi îngenunchind înaintea Lui şi spunându-I: „Dacă vrei, poţi să mă curăţeşti“.

41 Iar Isus, făcându-I-se milă, întinzând mâna, l-a atins şi i-a spus: „Vreau, fii curăţit!“

42 Şi, pe când vorbea El, îndată s-a depărtat lepra de la el şi a fost curăţit.

43 Şi, poruncindu-i cu tărie, îndată l-a trimis

44 şi i-a zis: „Vezi să nu spui nimănui nimic, ci mergi, arată-te preotului şi adu pentru curăţirea ta ceea ce a rânduit Moise, ca mărturie pentru ei“.

45 Dar el, ieşind, a început să vestească multe şi să răspândească lucrul acesta, încât El nu mai putea să intre pe faţă în cetate, ci era afară, în locuri pustii; şi veneau la El din toate părţile.