Cornilescu – 1924 Tit

1 Pavel, rob al lui Dumnezeu şi apostol al lui Isus Hristos, potrivit cu credinţa aleşilor lui Dumnezeu şi cunoştinţa* adevărului care este potrivit cu evlavia*,

2 în nădejdea* vieţii veşnice, făgăduite mai înainte de veşnicii* de Dumnezeu, care nu poate să mintă*,

3 ci* Şi-a descoperit Cuvântul la vremea Lui, prin propovăduirea care* mi-a fost încredinţată, după* porunca lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru; –

4 către Tit*, adevăratul* meu copil în credinţa* noastră a amândurora: Har* şi pace de la Dumnezeu Tatăl şi de la Isus Hristos, Mântuitorul nostru!

5 Te-am lăsat în Creta ca să pui în rânduială* ce mai rămâne de rânduit şi să aşezi* prezbiteri în fiecare cetate, după cum ţi-am poruncit:

6 dacă* este cineva fără prihană, bărbat* al unei singure neveste, având* copii credincioşi, care să nu fie învinuiţi de destrăbălare sau neascultare.

7 Căci episcopul, ca* econom al lui Dumnezeu, trebuie să fie fără prihană; nu încăpăţânat, nici mânios, nici dedat* la vin, nici bătăuş, nici lacom de câştig mârşav*;

8 ci* să fie primitor de oaspeţi, iubitor de bine, cumpătat, drept, sfânt, înfrânat;

9 să se ţină* de Cuvântul* adevărat, care este potrivit cu învăţătura, pentru ca să fie în stare să sfătuiască în învăţătura sănătoasă* şi să înfrunte pe potrivnici.

10 În adevăr, mai ales printre cei tăiaţi împrejur, sunt* mulţi nesupuşi, flecari şi amăgitori*,

11 cărora* trebuie să li se astupe gura. Ei buimăcesc* familii întregi, învăţând pe oameni, pentru* un câştig urât, lucruri pe care nu trebuie să le înveţe.

12 Unul* dintre ei, chiar proroc al lor, a zis: „Cretanii sunt totdeauna nişte mincinoşi, nişte fiare rele, nişte pântece leneşe.”

13 Mărturia aceasta este adevărată. De aceea* mustră-i aspru, ca să fie sănătoşi în credinţă*

14 şi să nu* se ţină de basme evreieşti şi de porunci* date de oameni care se întorc de la adevăr.

15 Totul* este curat pentru cei curaţi; dar pentru cei* necuraţi şi necredincioşi, nimic nu este curat: până şi mintea şi cugetul le sunt spurcate.

16 Ei se laudă că cunosc pe Dumnezeu, dar cu* faptele Îl tăgăduiesc, căci sunt o scârbă: nesupuşi şi netrebnici pentru* orice faptă bună.