Coronavirusul și invazia lăcustelor

Două teme de actualitate și profeția biblică

Când Biblia vorbește despre perioada sfârșitului, amintește epidemiile și molimele. Situația actuală arată cât de exacte sunt aceste referințe biblice.

Coronavirusul

La începutul lunii februarie încă nu puteam spune exact de unde provine coronavirusul, care între timp a primit denumirea de Sars-CoV-2. De atunci, virusul a ucis mai multe sute de oameni și a infectat alte mii de persoane. Pe baza studiilor științifice, se presupune în prezent că acest virus a fost transmis de la șerpi și, eventual, de la lilieci. Aceste animale au fost găsite la piața de pește din Wuhan, în China, unde probabil a avut loc prima transmitere la oameni. Și de acolo virusul a fost apoi răspândit tot mai mult.

Acest virus se numește coronavirus, deoarece forma lui seamănă cu o coroană, care poate fi identificată la microscop. Efectele sale par să semene cu cele ale pneumoniei într-un stadiu incipient și ca urmare acum este numit Covid-19. Cu toate acestea, s-a descoperit că virusul este fatal în anumite constelații. Cât de mare este riscul de deces, nu se poate spune în acest moment. Și nu este clar nici modul exact de transmitere.

În orice caz, acest virus s-a răspândit cu o viteză enormă deoarece nu a fost clasificat de la început drept fatal. Între timp, probabil că există persoane din toate părțile lumii care s-au infectat cu virusul. La începutul lunii februarie, când scriu aceste rânduri, este o adevărată epidemie, chiar o pandemie, în 21 de țări. Se estimează că va exista un vaccin pe piață cel mai devreme peste 18 luni.

Invazia lăcustelor

Coronavirusul nu este singura molimă cu care suntem preocupați în prezent. Momentan, miliarde de lăcuste au invadat Africa de Est și Pakistan. Câmpurile fermierilor sunt acum complet devastate. Conform unor date ONU, un singur roi de lăcuste poate distruge pe zi așa de multe alimente cât ar putea mânca în mod normal 35.000 de oameni într-o singură zi. Și nu avem de-a face doar cu un singur roi …

Un politician pakistanez foarte renumit, Imran Khan, a declarat la sfârșitul lunii ianuarie: „Ne confruntăm cu cea mai gravă invazie de lăcuste de mai bine de două decenii și am decis să declarăm stare de urgență națională.” Și Somalia a declarat stare de urgență datorită unei invazii similare. Pe lângă Somalia, și Etiopia și Kenya sunt afectate de invazia de lăcuste.

„Ne aflăm într-o regiune în care unsprezece milioane de oameni din cele trei țări sunt deja expuse riscului de malnutriție. Deci trebuie să facem tot ce putem pentru a împiedica înrăutățirea situației”, spun Națiunile Unite. În prezent, singurul mijloc este pulverizarea pesticidelor din avioane, deoarece acestea par a fi remediul eficient contra invaziei lăcustelor.

 Profeția biblică

În Matei 24.7 citim cu privire la timpul de necaz: „se va ridica națiune contra națiune și împărăție contra împărăție; și vor fi foamete și epidemii, și cutremure în diferite locuri.” Textul din Matei 24 nu se referă la timpul de acum. De exemplu, referirile la Sabat (Matei 24.20) și la locul sfânt (Matei 24.15) arată că este vorba despre o perioadă viitoare, când Dumnezeu va stabili o nouă relație cu poporul său pământesc, Israel.

Pasajul din care este luat acest verset (Matei 24.4-14) se referă la primii trei ani și jumătate după răpirea credincioșilor, când noi vom fi în cer. Atunci Dumnezeu va aduce multe judecăți asupra oamenilor de pe pământ pentru a curăța pământul. El face acest lucru, pentru ca Domnul Isus, Împăratul împăraților, să fie acceptat de poporul Său Israel și de națiuni.

Un mijloc, pe care Dumnezeu îl va folosi pentru a face acest lucru, este foametea și epidemiile. Este foarte posibil ca una dintre modalitățile folosite să fie virușii care, inițial, nu sunt recunoscuți ca fiind atât de gravi sau a căror structură este atât de complexă, încât nu poate fi găsit un antidot. Dacă o astfel de epidemie poate izbucni astăzi în condiții „normale”, cu cât mai mult într-o perioadă în care va domina anarhia (compară Matei 10.21; Apocalipsa 6.3-6)!

Judecățile pe care le va aduce Dumnezeu asupra acestui pământ vor avea consecințe teribile pentru oameni (Apocalipsa 6-18). Știm din Habacuc 3.5 că astfel de molime vor preceda venirea Domnului pentru a-Și ridica împărăția pe pământ: „Înaintea Lui mergea ciuma și o flacără arzătoare ieșea la picioarele Lui”.

Astăzi nu trăim în timpul judecății, ci în timpul harului.

Suntem noi oare recunoscători că nu suntem expuși astăzi unor judecăți atât de dramatice la nivel mondial? Îi mulțumim Dumnezeului nostru în rugăciunile noastre  pentru acest lucru?

Folosim acest timp pentru a spune oamenilor vestea bună înainte de a fi prea târziu pentru ei?

Invaziile de lăcuste sunt, de asemenea, asociate cu timpul sfârșitului. Ele reprezintă simbolic puterile (în judecățile celor șapte ani de necaz – Daniel 9.24-27), care vor veni foarte repede peste poporul necredincios Israel (vezi Apocalipsa 9.4-11; Naum 3.15,16; Ieremia 51.27).

Dar, probabil, acest lucru va fi însoțit de catastrofe naturale. Dumnezeu a anunțat prin Moise o astfel de judecată poporului Israel la sfârșitul călătoriei prin pustie. Această invazie de lăcuste a venit cu mult timp în urmă asupra țării și a poporului Israel (Ioel 1,2-4). Dar aceeași judecată va reveni asupra poporului necredincios: „Veți duce multă sămânță la câmp și vei strânge puțin; pentru că o va mânca lăcusta” (Deuteronom 28.38). Și alte referințe la poporul Israel arată, de asemenea, că probabil lăcustele vor ajunge literalmente peste Israel (compară 1 Împărați 8.37; 2 Cronici 6.28).

Avertizare

Aceste lucruri ar trebui să ne servească nouă, credincioșilor, drept avertizare. Cei care nu-L acceptă pe Domnul Isus ca Mântuitor al lor vor avea parte exact de această judecată a timpului de necaz, dacă Domnul Isus va reveni acum. Judecata va fi atunci însă mult mai gravă, pentru că va duce la judecata veșnică, iadul. Dar acum mai este timp de har pentru a scăpa de această judecată. „Suntem deci ambasatori pentru Hristos; ca și cum Dumnezeu ar îndemna prin noi, vă rugăm, pentru Hristos: Împăcați-vă cu Dumnezeu!” (2 Corinteni 5.20).

Și noi, cei care credem în Domnul Isus? Noi nu venim la judecată (Ioan 5.24). Dar din punct de vedere spiritual, Domnul poate aduce foamete și în cazul nostru. Când nu ne mai bucurăm de Cuvântul lui Dumnezeu sau când citim ceva avem impresia că nu creștem spiritual, ar trebui să ne întrebăm dacă mai suntem ascultători de Domnul și dacă Îl mai urmăm pe Domnul Isus.

Dacă ne îndepărtăm de Domnul, vom vedea că binecuvântarea lui Dumnezeu, pe care El ne-a dat-o, este distrusă de „lăcustele spirituale” (compară Judecători 6.5,6). Dacă ne împrietenim cu oameni necredincioși și dorim să fim cineva în această lume, dacă ne preocupăm doar cu lucrurile pământești, atunci nu ne vom mai bucura de Cuvântul lui Dumnezeu și vom deveni săraci din punct de vedere spiritual. Apoi nu va trece mult până vom fi complet în lume și ne vom simți confortabil în ea. Atunci Domnul Isus aproape că nu mai este prezent în viața noastră.

Dumnezeu ne dă în Cuvântul Său toate binecuvântările spirituale. Avem întotdeauna Cuvântul la dispoziția noastră! Trebuie doar să-l strângem în inimile noastre citindu-l și studiindu-l, să ne bucurăm de el și bineînțeles să-l împlinim. Numai în acest fel rămânem feriți de sărăcia spirituală, și Dumnezeu va fi onorat.

Poate că acest virus și invazia de lăcuste te vor trezi la realitate, pentru a preveni o catastrofă spirituală în viața ta.