Fiţi primitori de oaspeţi

“Fiţi primitori de oaspeţi unii faţă de alţii, fără murmur” (1 Petru 4.9)

Pe vremea când a fost scris acest îndemn, în Ierusalim erau mulţi evrei săraci. Multor credincioşi li se confiscaseră averile: „Aţi primit cu bucurie răpirea bunurilor voastre, cunoscând că aveţi pentru voi înşivă o avere mai bună şi statornică” (Evrei 10.34). Ei au fost,nevoiţi să plece de acolo şi nu puteau să ia nimic cu ei, de aceea se duceau să găzduiască la alţii. Acestora, Petru le spune: Gândiţi-vă la situaţia lor şi primiţi-i, voi care aveţi posibilitate. Dar fără murmur!

Murmurul vine mai ales din partea soţiei, când nu vrea să fie deranjată sau când este vorba de o cheltuială în plus. În acest caz nu se ţine seama de câştigul sufletesc pe care poate să-l aibă cineva prin primirea de oaspeţi.

Unii au găzduit, fară să ştie, pe îngeri, prin faptul că au fost primitori de oaspeţi. Avraam a găzduit pe îngeri; Lot a găzduit şi el pe îngeri, fară să ştie.

Cei care nu sunt-primitori de oaspeţi, ca să nu fie deranjaţi sau ca să nu cheltuiască ceva în plus, rămân cam „uscaţi”, chiar dacă sunt credincioşi. Alţii însă, care ard de dragostea frăţească, găzduiesc cu bucurie şi pun ia dispoziţie din puţinul pe care-l au, celor găzduiţi, iar aceştia se simt încălziţi sufleteşte.

Fiecare credincios trebuie să aibă o legătură personală cu Dumnezeu şi să facă ce îl îndeamnă El. Noi suntem numai administratori ai bunurilor primite de la El şi de aceea să ascultăm îndemnul Lui: „fiţi primitori de oaspeţi”.