17

Septembrie

ISUS a răspuns: Adevărat îţi spun că astăzi vei fi cu mine în paradis. Luca 23.43

Această convorbire de la cruce la cruce ne este dată numai de Luca care ni-L prezintă pe Domnul ca Omul desăvârşit. Totul în această Evanghelie are caracterul acesta, chiar şi în umblarea Domnului în suferinţă îl vedem ca Acela care e pe deplin supus lui Dumnezeu. Aici nu auzim strigătul: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit" ci auzim numai cuvinte de har din gura Domnului. De observat că şi pe această cale Dumnezeu îl mângâie. Deşi au fost toţi împotriva Lui, vedem cum Tatăl îi prezintă diferite persoane ca orbul cerşetor sau Zacheu în cărui casă poate intra înainte de a merge pe drumul durerii.
Nu întâmplător înaintea celor trei ceasuri de întuneric inima i-a fost mângâiată prin mântuirea tâlharului de pe cruce. Adesea se vorbeşte despre acest tâlhar care a fost mântuit în ultimele clipe ale vieţii şi care nu a mai putut face nimic pentru Domnul. Aici s-a revelat în mod deosebit harul. Ce roadă pentru Dumnezeu şi ce mângâiere pentru Domnul şi lucrarea Sa! Recunoscându-şi greşelile a văzut neprihănirea Domnului. Cu aceasta s-a alăturat celor care au văzut curăţirea şi neprihănirea Domnului. El se roagă ca Domnul să-şi aducă aminte de el când va veni în împărăţia Lui, dar Domnul îi spune că astăzi va fi cu el în rai. Ce cărări minunate are Dumnezeu faţă de credinţa simplă!
„Ce este strâmb NU se poate îndrepta" (Ecl. 1.15). „Poate un etiopian să-şi schimbe pielea sau un leopard petele” (Ier. 13.23). Dintr-o mică neatenţie cu privire la adevărul despre viaţa veşnică se poate naşte o mare greşeală, cum ar fi gândul că e nevoie de o îmbunătăţire treptată ca să moştenim veşnicia. Noi toţi am fost născuţi în păcat, am fost morţi faţă de Dumnezeu şi ca să intrăm în starea de copii ai lui Dumnezeu, a trebuit să ne naştem din nou (Ioan 3.3-8). Cine nu este născut din nou NU POATE vedea împărăţia lui Dumnezeu. Deci nu de îmbunătăţire treptată avem nevoie ci de o fiinţă nouă, născută din Dumnezeu.