21

Ianuarie

Text: Exod 32:1-24

Căci îmi cunosc bine fărădelegile şi păcatul meu stă necurmat înaintea mea. Psalmul 51:3

NU SÎNT EU DE VINĂ!

Nu sînt eu de vină! Este cea mai predominantă atitudine, fie la descoperirea unui eşec guvernamental, fie a unui scandal. Este ceea ce spun copiii atunci cînd este găsit un lucru spart sau rupt în casă. Este reacţia celor prinşi în ghearele drogurilor sau ale alcoolului, sau a celor ce trăiesc în imoralitate. Vrem să evităm din instinct orice responsabilitate atunci cînd sîntem în încurcătură.
Un exemplu clasic în acest sens este Aron din Vechiul Testament. A ascultat de oameni şi i-a condus în facerea unui viţel de aur cu scopul de a i se închina. Cînd a fost înfruntat de Moise, a dat vina pe israeliti. Apoi a încercat să lase impresia că tot ce a făcut a fost numai să arunce aurul în oala de topire si viţelul de aur a apărut de la sine. Cu alte cuvinte, el spunea: „Nu sînt eu de vină!" Da, se poate ca uneori cei din jur şi împrejurările să fie factorii ce ne-au determinat să facem răul. Israeliţii au făcut presiuni asupra lui Aron, dar aceasta nu a fost nici o scuză. Ar fi putut spune nu. Si el era vinovat pentru păcatul comis. Cînd David a comis păcatul cu Batşeba, ar fi putut da jumătate din vină asupra ei. Dar
după o perioadă de tăcere si de suferinţi interioare, şi în urma înfruntării pline de dragoste din partea profetului Natan, el a recunoscut cu umilinţă: „Am păcătuit împotriva Domnului" (2 Samuel 12:13). Numai acceptînd vinovăţia a putut primi asigurarea plină de bucurie a iertării.
Nu vom deveni nişte creştini maturi decît după ce vom accepta responsabilitatea păcatelor noastre. Sindromul: „Nu sînt de vină!" nu reflectă maturitatea creştină.- H.V.L.

Pocăinţă înseamnă să las păcatul
Pe care l-am iubit altă dată
Şi s-arăt ce rană mi-a produs
Prin a nu-l mai face niciodată.           - Anonim.

Pocăinţa înseamnă că-ţi pare atît de rău pentru
păcat încît eşti gata să-l părăseşti.