Pentru frumoasa scenă care ocupă acest capitol, Neemia îi cedează locul de onoare lui Ezra, preotului. Ştim c㠄era cărturar priceput în legea lui Moise“ şi de mult timp „îşi îndreptase inima să ... înveţe în Israel rân­duieli şi judecăţi“ (Ezra 7.6, 10). Fericită dorinţă, care, la cererea popo­rului, găseşte ocazia să se împlinească! Este vorba de citi­rea clară şi de explicarea Cuvântului lui Dumnezeu. Deschizându-l, Ezra nu uită să-L binecu­vânteze pe Domnul care a dat acest Cuvânt, tot aşa cum astăzi începem prin a mulţumi atunci când în adunare urmează să se citească Scriptura şi să se mediteze asupra ei. În ce-i priveşte pe cei pre­zenţi, nu este suficient să poată pricepe (v. 3); este necesar şi să ia aminte (sf. v. 3). Facem totdeauna aşa în strângerile noastre sau în lectura din familie? Înţele­gerea Cuvântului este mijlocul prin care putem fi noi înşine hrăniţi şi încurajaţi în comu­ni­unea cu Domnul (v. 12). Dar să ne gândim şi la cu­vin­tele „trimiteţi porţii“, ceea ce în­seam­nă să-i facem şi pe cei care n-au fost pre­zenţi să profite de ceea ce ne-a făcut nouă bine.

Subliniem în încheiere acest verset glorios: „Bu­cu­ria Domnului este tăria voastr㓠(sf. v. 10 – compară cu Ps. 28.7). Şi, mai presus de orice, să-l experi­men­tăm în vieţile noastre!