6

Ianuarie

Dumnezeu, care a făcut lumea şi tot ce este în ea, este Domnul cerului şi al pământului, şi nu locuieşte în temple făcute de mâini. Fapte 17.24

În capitolul 16 al Evangheliei după Matei, Domnul nostru Isus Cristos răspunde la mărturisirea lui Petru: „Tu eşti Cristosul, Fiul Dumnezeului Celui Viu", cu cuvintele: „Ferice de tine, Simone, fiul lui Iona fiindcă nu carnea şi sângele ţi-a descoperit lucrul acesta ci Tatăl Meu care este în ceruri. Şi Eu îţi spun: tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Adunarea Mea şi porţile locuinţei morţilor nu o vor birui." Denumirea atribuită puterii Satanei, „porţile locuinţei morţilor", semnifică întreaga putere a morţii, pe care o are Satana, dar ne arată clar şi concis că pe temelia CRISTOS - FIUL LUI DUMNEZEU, Adunarea este de neînvins. Primul om creat în nevinovăţie asemeni urmaşilor lui, inclusiv cei din poporul Israel aflaţi sub lege, au fost învinşi de porţile locuinţei morţilor. Dar iată Unul pe care moartea nu a putut să-L ţină. Este Cristos, Fiul Dumnezeului Celui Viu, dovedit astfel prin învierea din morţi (Rom. 1.4).
Dumnezeu i-a descoperit lui Simon, fiul lui Iona, acest lucru, iar Simon l-a mărturisit în public. Aceasta este temelia Bisericii: CRISTOS, FIUL DUMNEZEULUI Celui Viu. Ce temelie nezdruncinată: Fiul lui Dumnezeu în puterea învierii Lui care este dată tuturor celor ce vin la El, pentru a fi făcuţi şi zidiţi asemenea unor pietre vii. Pe această piatră şi-a zidit Cristos, Adunarea Sa. Pietrele vii, se adună în jurul acestei pietre preţioase - CRISTOS - date tuturor celor ce vin prin credinţă să primească Darul de preţ şi sunt astfel uniţi în Cristos cu toţi cei ce cred în El.
Adevărata temelie a Adunării lui Dumnezeu este deci: „Cristos, Fiul Dumnezeului Celui Viu." Clădirea e zidită pe Stâncă, iar Stânca nu este Petru care putea greşi, se putea poticni, rătăci, ci este numai Cristos, Fiul Dumnezeului celui Viu; fiecare piatră din această clădire spirituală - Adunarea - are parte de viaţa Stâncii, iar Stânca nu poate fi nimicită.