4

Aprilie

Text: Ioan 20:19-23

în seara aceleiaşi zile, ...pe cînd uşile locului unde erau adunaţi ucenicii erau încuiate, de frica iudeilor, a venit Isus... Ioan 20:19

PRIN UŞILE ÎNCUIATE

Imaginaţi-vă emoţiile contradictorii ale ucenicilor din ziua învierii, înainte ca Isus să apară în mijlocul lor. Credeau cu toţii că Domnul lor murise. Se temeau de iudei, astfel cînd ei se întîlneau în secret, încuiau uşile. Cu toate acestea, o speranţă le stîrnea inimile din momentul cînd au auzit că mormîntul era gol. Apoi, în ciuda uşilor încuiate, Isus a stat în mijlocul lor. Primele Lui cuvinte au fost: „Pace vouă!" (Ioan 20:19).
Unii dintre noi avem uşi emoţionale sau spirituale „încuiate" în vieţile noastre. Poate fi duşmănia pe care o ţinem ascunsă de multă vreme. Poate fi o ofensă sau o rană adîncă pe care o purtăm înăuntrul nostru de ani de zile. Poate fi o amintire urîtă şi teribilă din copilărie, care ne rupe legăturile cu oamenii. Poate fi chiar un sentiment de mînie, pe care-I nutrim faţă de Dumnezeu, pentru cele ce ni s-au întîmplat cu ani în urmă.
Aceste uşi încuiate ne ţin închişi în lumea noastră mică şi plină de frică. Ele ne împiedică să creştem spre maturitate şi să cunoaştem fericirea. Dar uşile încuiate nu L-au putut împiedica pe Domnul şi nu-L pot opri nici azi. Emoţia pe care o simţi, scînteia de speranţă ce o ai, vine de la Duhul Sfînt. încurajează-le! Nu te teme să vorbeşti cu Isus. Varsă-ţi inima înaintea Lui şi spune-I exact ceea ce simţi. La vremea pe care o va alege, El va pătrunde prin aceste uşi încuiate, aducîndu-ţi iertarea, vindecarea şi fericirea. Numai în felul acesta vei cunoaşte adevărata semnificaţie a cuvintelor: „Pace vouă!" - D.C.E.

Isuse, Tu Om al durerii
              Ce-ai suferit pentru mine,
               Doar ochii Tăi pot să vadă
Rana-mi ascunsă-n ruşine.            - Twells

Dacă Isus este ţinut afară, atunci înăuntru trebuie să fie ceva rău.