5

Aprilie

Text: Filipeni 3:17-4:1

Dar cetăţenia noastră este in ceruri, de unde aşteptăm ca Mântuitor pe Domnul Isus Cristos. Filipeni 3:20

NU EŞTI ÎNCĂ ACASĂ

Eroii de azi sînt adesea supraestimaţi. Multe din personalităţile sportului, cîntăreţi sau stele de cinema, primesc aclamaţii care sînt cu mult mai mari decît nivelul realizărilor lor. Pe de altă parte, creştinii fac lucruri cu semnificaţii eterne, prin rugăciune şi slujire pentru Domnul, şi îşi petrec întreaga viaţă în obscuritate. Pentru a nu pierde perspectiva reală, trebuie să avem întotdeauna în minte faptul că viaţa aceasta este numai o pregătire pentru gloria care va urma.
Istorisirea de mai jos, foarte cunoscută de altfel, va ilustra a ceastă afirmaţie. Cînd Theodore Roosevelt era preşedinte, a fost la o partidă de vînătoare în Africa. La reîntoarcerea în Statele Unite, un misionar care se reîntorcea după 40 de ani de slujire din junglele Africii, călătorea cu acelaşi vapor. Cînd vaporul a ancorat, aclamaţiile şi aplauzele celor ce-1 aşteptau pe şeful executiv american, au însoţit debarcarea sa; dar, nu a fost nimeni care să-l aştepte pe misionar. Pe moment, omul lui Dumnezeu a fost cuprins de milă faţă de el însuşi. S-a gîndit, că atunci cînd preşedintele vine acasă după o scurtă partidă de vînătoare, sute de persoane s-au adunat să-1 salute. Dar, Doamne, cînd unul din lucrătorii Tăi, unul din misionarii Tăi, vine acasă după o viaţă de slujire, nu e nimeni să-1 salute. Imediat însă a auzit parcă şoapta Domnului: „Dar, fiul Meu, tu nu eşti încă Acasă".
Copilule al lui Dumnezeu, nu te-ai simţit şi tu la fel ca misionarul acela credincios? Atunci uită-te la binecuvântata realitate exprimată atît de frumos de textul de azi. Cetăţenia ta nu e în lumea aceasta. Intr-o zi vei primi salutul binemeritat de bun venit acasă. - D.J.D.

Cînd munca-ţi va fi gata,
Duios te va chema acasă.
O, ce sfîntă bucurie
Şi revedere glorioasă!        - Anonim

Cea mai bună folosire a vieţii este s-o cheltuieşti pentru ceea ce poate ramînea după ea*