4

Ianuarie

Noi toţi privim cu faţa descoperită, ca într-o oglindă, slava Domnului, şi suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului. 2 Corinteni 3.18

Dumnezeu s-a revelat (descoperit) prin Isus Cristos în plinătatea harului şi a sfinţeniei Lui. Cine crede din inimă în Cristos, este înălţat la Dumnezeu, fiind aşezat ca urmare a jertfei lui Cristos, în El şi fiind adus înaintea Lui pentru a avea parte de cele mai mari binecuvântări. Prin moartea lui Cristos, păcatul este înlăturat şi prin credinţă omul nu numai că primeşte mântuirea şi pacea, dar este şi aşezat în Cristos, fiind adus astfel în lumina şi sfinţenia prezenţei lui Dumnezeu. Un astfel de om are de pe acum deplina neprihănire şi libertate. Duhul Sfânt care locuieşte în fiecare credincios născut din nou, călăuzeşte sufletul cu bucurie, în prezenţa lui Dumnezeu. El face ca prin credinţă să vedem cu faţa descoperită sfinţenia lui Dumnezeu prin Acela care a fost înviat din morţi, adică prin Domnul Isus Cristos. Ce deosebire faţă de aceia care se întemeiază pe lege!
Când Moise cobora a doua oară de pe munte cu Legea în mână (căci prima dată, când a văzut viţelul de aur a spart tablele mărturiei) faţa lui strălucea, în aşa fel încât poporul nu o putea privi. Dar acum, după ce problema păcatului şi a legii a fost rezolvată în chip dumnezeiesc, noi putem, aşa cum doreşte Dumnezeu, să privim cu faţa descoperită slava lui Isus. Iată un lucru preţios pentru toţi cei care au găsit în adevăr mântuirea în Cristos Isus. Dar mai este însă o latură, cea practică: ca toţi cei care îi aparţin lui Isus să persevereze în viaţa lor, prin credinţă, în această lucrare de a privi continuu faţa Lui.
Numai în măsura în care noi trăim acest lucru, se va imprima în fiinţa noastră chipul lui Cristos şi învăţătura Lui, şi aceasta spre slava lui Dumnezeu şi spre marea binecuvântare a mărturiei pe care o dăm în jurul nostru aici pe pământ.