27 Aprilie
Isaia
2.1‑22
În ciuda ruinei şi a mizeriei lor orbitoare, Ierusalimul şi Iuda plesneau de mândrie şi de pretenţii. Când însă va veni ziua despre care vorbesc v. 12‑21, atunci îngâmfarea omului se va pleca şi Domnul singur va fi înălţat... (v. 11,17).
Dumnezeu, făcând public ceea ce gândeşte despre gloria şi înclinaţia oamenilor (cu îndrăgitele lor opere de artă v. 16), este nevoit să meargă şi mai departe şi să spună în v. 22: Terminaţi cu omul! iată concluzia nu numai a primelor două capitole, ci şi a întregului Vechi Testament. Această expresie cuprinde în ea sentinţa irevocabilă a lui Dumnezeu asupra rasei umane, căreia Israel nu îi este decât un eşantion. Curând după aceasta, crucea va pune punct experienţei omului în Adam. De la cruce, Dumnezeu nu‑l mai ia în considerare pe om şi, în consens cu El, noi avem privilegiul de a ne socoti morţi faţă de păcat şi vii faţă de Dumnezeu, în Hristos Isus (Romani 6.11).
Cartea lui Isaia se deschide asemeni epistolei către Romani, în care cele dintâi trei capitole stabilesc în mod categoric vina omului, deci nevoia sa de îndreptare (de vindecare). Mântuirea Domnului (semnificaţie a numelui Isaia) va putea fi descoperită mai departe în Persoana lui Hristos Mântuitorul (cap. 40 şi următoarele).
Salvaţi prin sânge
Gheorghe Cornilescu
Evanghelizare
„Si Domnul va trece ca să-i lovească pe egipteni; si va vedea sângele pe pragul de sus şi pe cei … citește tot
Mar 14, 2016
Eşti membru? Al cui?
George Cutting
Adunarea / Biserica
Câtă vreme este lăsată într-o nesiguranţă întunecată întrebarea solemnă a mântuirii sufletului tău, duhul va avea foarte puţină, sau nicio … citește tot
Sep 18, 2020
