Domnul este aproape GBV
Sfințirea (2)
Să le deschizi ochii, ca să se întoarcă de la întuneric la lumină și de sub puterea lui Satan la Dumnezeu, ca să primească iertarea păcatelor și moștenire între cei care sunt sfințiți prin credința în Mine.
Fapte 26.18
În acest verset, credința este instrumentul prin care suntem sfințiți, fiindcă ea ne pune în legătură cu Hristos. Din momentul în care păcătosul crede în Domnul Isus Hristos, el este făcut una cu Domnul și este acceptat în El. Aceasta este adevărata sfințire; aceasta este adevărata îndreptățire. Nu este un proces, nu este o lucrare gradată sau progresivă. Cuvântul lui Dumnezeu este explicit în această privință: „Cei care sunt sfințiți prin credința în Mine“; nu ni se spune: «Cei care vor fi sfințiți».
Fără îndoială că cel credincios crește în cunoașterea acestei sfințiri, în simțământul puterii și al valorii ei, în influența practică și în rezultatele ei, precum și în experimentarea și în savurarea ei. Pe măsură ce adevărul strălucește asupra sufletului său, el pătrunde tot mai mult în semnificația a ceea ce înseamnă să fie pus deoparte pentru Hristos în mijlocul acestei lumi nelegiuite. Acesta este un lucru foarte binecuvântat, însă, cu cât vedem mai clar adevărul cuprins în el, cu atât vom înțelege mai bine că sfințirea nu este o lucrare progresivă, realizată în noi de Duhul Sfânt, ci este rezultatul legăturii noastre cu Hristos prin credință, legătură prin care devenim părtași la tot ceea ce este El. Aceasta este o lucrare completă și eternă.
„Tot ce face Dumnezeu va fi pentru totdeauna; nu este nimic de adăugat la aceasta și nimic de scăzut din ea“ (Eclesiastul 3.14). Pecetea eternității este pusă pe orice lucrare a mâinilor lui Dumnezeu – „nu este nimic de adăugat la aceasta“ și – binecuvântat să fie numele Lui! – „nimic de scăzut din ea“.
C. H. Mackintosh