Domnul este aproape GBV

Ce diferență între un om care umblă în întuneric și un om care stă în lumina strălucitoare a prezenței lui Dumnezeu, avându‑L pe Hristos ca dreptate a sa și făcând parte din Mireasa cerească! Cei care Îl cunosc pe Hristos văd o așa plinătate și prospețime în dragostea Sa, încât numai gândul la El le pune în mișcare toate afecțiunile. Iar când este vorba de ceea ce se află în El, descoperim că nici măcar a zecea parte nu ni s‑a spus.

Dacă nu ne ținem privirea ațintită asupra lui Hristos în cer, căile noastre nu vor fi ale unor oameni cerești. Însă, când facem acest lucru, atunci Hristos, nu gloria Sa, ne va atrage inimile și ne va umple de bucurie. Dacă ne preocupăm cu El, binecuvântarea se va revărsa în sufletele noastre, făcând ca cerul să ne devină casă. Hristos este acolo, și tot acolo este și cetățenia noastră. Îl avem noi oare pe El înaintea ochilor ca pe o ușă deschisă, ca pe o fântână a binecuvântării? Putem noi oare ca, spunând «Tot ceea ce Hristos este și tot ceea ce El are este al meu», să facem aceasta fără să fim umpluți de o bucurie negrăită și plină de glorie?

Dacă ne vom dezlipi inimile de lucrurile de pe pământ și ne vom preocupa cu Hristos, vom găsi atâtea lucruri minunate nu numai despre El, ci și în El. Ne bucurăm noi când ne gândim că am fost apucați de El și că este ceva în inima Lui care ne privește pe fiecare personal? Cei dintâi creștini au avut această bucurie negrăită și plină de glorie. O ai și tu? O am și eu? Se învârte inima mea doar în jurul lui Hristos ca unic Obiect al vieții mele? „Pentru mine, a trăi este Hristos!“

G. V. Wigram