Domnul este aproape GBV
Era un slujitor împărătesc, al cărui fiu era bolnav, în Capernaum. El, auzind că Isus venise din Iudeea în Galileea, a mers la El și L‑a rugat să coboare și să‑L vindece pe fiul său, pentru că era pe moarte.
Ioan 4.46,47
Inima slujitorului împărătesc este plină de îngrijorare. Boala fiului său îl împinge să Îl caute pe Mântuitorul. Își dorește ca Isus să meargă și să‑l facă sănătos pe fiul său. Dar Domnul îl pune la probă: este căutarea sa una reală, sau dorește doar să experimenteze ceva senzațional în casa lui?
Iată că, alături de profunda lui îngrijorare pentru fiul aflat pe patul de moarte, iese la iveală și credința sa în Persoana Domnului Isus. Dar oare crede el cu adevărat cuvântul Lui? Domnul îi pune încă o dată inima la încercare. Nu Se duce cu el, ci spune numai atât: „Mergi, fiul tău trăiește“. Tatăl face față și acestei încercări: crede cuvântul și se duce acasă. Aflat încă pe drum, robii îl întâmpină cu vestea cea bună: „Fiul tău trăiește“. În chiar acel moment, în care Fiul lui Dumnezeu a rostit și slujitorul a crezut, băiatului a început să‑i fie mai bine.
Necazul din familie lucrează până când credința tatălui în Persoana și în cuvântul Domnului Isus devine vizibilă. În plus, prin această greutate se întărește credința întregii sale familii. De aceea este scris la final: „Și a crezut, el și toată casa lui“.
În această împrejurare vedem că Domnul însuflețește ce este pe moarte. Pentru noi, aceasta este o mare mângâiere. Vedem în poporul lui Dumnezeu, în familia noastră sau chiar în viața noastră, unele lucruri care, spiritual vorbind, sunt bolnave sau zac pe patul de moarte. Atunci ne rugăm și strigăm cu mare teamă: „Doamne, coboară mai înainte de a muri copilul meu“. Un lucru este întotdeauna sigur: dacă dăm crezare Cuvântului Său, nu vom fi dați niciodată de rușine.
M. Billeter