Domnul este aproape GBV

Hristos reprezintă în așa măsură viața creștinului, scopul și obiectul inimii sale, încât nu mai face niciun lucru – mare sau mic – fără El. Creștinul face orice lucru în prezența Sa și în Numele Său, iar aceasta îi imprimă vieții sale adevăratul caracter. Chiar când împlinește lucruri aparent nesemnificative, când mănâncă sau când bea, inima îi este preocupată cu El. Tot ce spune sau face este în Numele Lui. O, ce protecție ne este asigurată când realizăm aceste lucruri, ca să nu cădem în niciun fel de exces și ca totul să fie pentru gloria Lui! Este acesta și cazul nostru? Poartă și viața noastră pecetea lui Hristos? Este un imens privilegiu și o onoare să înălțăm întotdeauna și pretutindeni stindardul lui Hristos! Dacă nu facem astfel și dacă nu acesta reprezintă scopul și mobilul vieții noastre, atunci care este motivul care ne animă? Nu acționăm noi oare potrivit cărnii și pentru carne? Să luăm bine seama, căci nu există cale de mijloc! Ori Hristos, ori carnea!

„Faceți toate în Numele Domnului Isus!“ Evident că acest lucru decide ceea ce putem sau nu putem face. Prin urmare, nu se pune problema dacă este ceva bun sau ceva rău în cutare sau cutare lucru, ci dacă putem asocia acel lucru Numelui Domnului Isus, adică lui Hristos Însuși. Într‑adevăr, există lucruri care pot părea neutre sau bune în ele însele, dar în care creștinul nu se poate implica în Numele Domnului Isus. Dar, când viața noastră se desfășoară pe principiul că Isus este Obiectul și Scopul ei – El, Cel Sfânt și Cel Adevărat – când realizăm faptul că El trăiește în noi, astfel încât facem toate lucrurile avându‑L în vedere pe El, atunci, fiind conștienți de aprobarea Lui și bucurându‑ne de prezența Lui, mulțumim „lui Dumnezeu Tatăl prin El“, pentru că nimic nu împiedică relația noastră cu acest Dumnezeu, Tatăl nostru, la care am fost aduși. Cât de minunată este viața creștinului, de cât har este ea copleșită!

H. Rossier