Meditații Charles Spurgeon

20

August

DIMINEAŢA

Cuvântul cântăreţului plăcut al lui Israel 2 Samuel 23:1

Printre toţi sfinţii ale căror nume sunt amintite în Cartea Sfântă, David are experienţa celui mai încercat, diferit şi instructiv caracter. In istoria lui întâlnim încercări şi ispite ; care nu se găsesc în vieţile celor sfinţi din vechime; de aceea, el este un tip sugestiv al Domnului nostru. David cunoaşte încercările oricărei condiţii de oameni. Regii au problemele lor, pi David a purtat o coroană. Ţăranul are grijile sale, şi David a purtat toiagul păstorului. Călătorul întâlneşte multe primejdii, şi David se adăposteşte în peştera din En-Ghedi. Căpitanul are greutăţile lui, şi David i-a găsit pe fii Ţeruiei prea puternici pentru el. Psalmistul a fost încercat şi prin prietenii săi. Sfetnicul său Ahitofel 1-a uitat: „chiar şi acela cu care trăiam în pace, în care îmi puneam încrederea şi care mânca şi el din pâinea mea, ridică şi el călcâiul împotriva mea" (Psalmi 41:9). Cei mai răi duşmani erau cei din casa lui, şi copiii săi erau cel mai mare necaz. Ispitele sărăciei şi bogăţiei, ale onorurilor şi ale ruşinii, ale sănătăţii şi ale bolii, toate şi-au încercat puterile asupra lui. A avut ispite din afară, care i-au tulburat pacea, şi ispite dinăuntru, care i-au întunecat bucuria. Dacă scăpa dintr-o încercare, cădea în alta; abia ieşit dintr-o perioadă de disperare şi alarmă, cădea iar în adâncuri, şi toate valurile lui Dumnezeu treceau pe deasupra lui. Acesta este probabil motivul pentru care psalmii lui David sunt atât de apreciaţi, de către orice creştin încercat. Oricare ar fi starea minţii noastre, agonie sau extaz, David ne-a descris exact emoţiile. El a fost un învăţător priceput al inimii omeneşti, fiindcă a fost instruit în cea mai bună şcoală — şcoala experienţei personale. Pe măsură ce suntem instruiţi în aceeaşi şcoală, pe măsură ce creştem în har şi în ani, apreciem din ce în ce mai mult psalmii lui David, şi ni se par a fi „păşuni verzi" (Psalmi 23:2). Suflete, fie ca experienţa lui David să te bucure şi să te întărească astăzi.

SEARA

Au întărit Ierusalimul până la zidul cel lat. Neemia 3:8

Cetăţile puternice au ziduri late, aşa cum avea Ierusalimul în zilele lui de glorie. Şi Noul Ierusalim trebuie să fie înconjurat şi întărit de un zid lat de deosebire faţă de lume, şi de despărţire de obiceiurile şi spiritul ei. Tendinţa acestor zile este de a nărui zidul sfânt, şi de a reduce diferenţele dintre biserică şi lume. Creştinii nu-şi mai supraveghează cu stricteţe atitudinile şi acţiunile, literatura uşuratică se citeşte pretutindeni, distracţiile uşuratice sunt îngăduite oriunde, şi o delăsare generală riscă să îndepărteze poporul Domnului de singularitatea care îi despărţea de păcătoşi. Va fi o zi îngrozitoare aceea în care biserica şi lumea se vor uni complet, şi „fii Dumnezeu" vor fi una cu „,fetele oamenilor" (Genesa 6:2). Atunci vor fi înecaţi de un alt potop. Iubite cititor, fă tot ce poţi ca să menţii „zidul cel lat", şi aminteşte-ţi că prietenia cu lumea este vrăjmăşie cu Dumnezeu. Zidul cel lat era un loc plăcut de întâlnire pentru locuitorii Ierusalimului, de unde aveau o vedere excelentă asupra ţinuturilor înconjurătoare. Aceasta ne aminteşte de poruncile largi ale Domnului, pe care mergem în părtăşie cu Isus, privind asupra scenelor de pe pământ şi aşteptând să vedem slava cerului. Deşi suntem despărţiţi de lume şi ne lepădăm de toate dorinţele lumeşti şi fireşti, nu suntem în închisoare, şi nici îngrădiţi de hotare prestabilite. Nu, mergem în libertate, fiindcă ţinem poruncile Lui. Dragă cititorule, păşeşte alături de Dumnezeu în seara aceasta. Aşa cum prietenii se întâlneau pe zidul cetăţii, întâlneşte-te şi tu cu Dumnezeu în rugăciune şi meditaţie. Ai dreptul să traversezi cetatea salvării, fiindcă eşti om liber al regatului, cetăţean al capitalei universului.