Meditații Charles Spurgeon
17
Aprilie
DIMINEAŢA
Ci v-aţi apropiat... de sângele stropirii, care vorbeşte mai bine decât sângele lui Abel. Evrei 12:22, 24
Cititorule, tu te-ai apropiat de „sângele stropirii” întrebarea nu este dacă te-ai apropiat de cunoştinţa doctrinei, sau de păzirea ceremoniilor, sau de anumite experienţe, ci dacă te-ai apropiat de sângele lui Isus. Sângele lui Isus este viaţă oricărei evlavii vitale. Dacă te-ai apropiat cu adevărat de Isus, ştim cum ai reuşit — Duhul Sfânt te-a adus aici. Te-ai apropiat de sângele stropirii fără nici un merit al tău. Vinovat, pierdut şi neajutorat, ai venit să primeşti prin sângele Său, şi numai prin sângele Său, nădejde veşnică. Ai venit la crucea lui Christos cu inima îndurerată şi tremurând, şi te-ai bucurat atât de mult să auzi glasul sângelui lui Isus! Picăturile sângelui Său sunt o muzică cerească pentru nenorociţii fii ai pământului. Noi Suntem plini de păcate, dar Mântuitorul îndeamnă să ridicăm ochii spre El. Uitându-ne la rănile Lui sângerânde, auzim fiecare picătură de sânge strigând: „s-a sfârşit! Am pus capăt păcatului, şi am adus în locul lui dreptatea veşnică". O, ce dulce este glasul sângelui lui Isus! Dacă ai venit o dată la el, vei veni întotdeauna. Viaţa ta va fi o viaţă în care te vei uita „ţintă la Căpetenia şi Desăvârşirea credinţei noastre" (Evrei 12:2). Întreaga ta purtare va putea fi caracterizată de fraza „apropiaţi-vă de El" (1 Petru 2:4). Nu de Cel de care m-am apropiat o dată, ci de Cel de care mă apropii mereu. Dacă ai venit o dată la sângele stropirii, vei simţi nevoia să vii în fiecare zi. Cel care nu doreşte să se spele zilnic în el nu s-a spălat niciodată. Credinciosul simte că este privilegiul şi bucuria lui să aibă o fântână care curge veşnic. Experienţele trecute tsunt o hrană îndoielnică; numai apropierea zilnică de Ghristos ne poate oferi bucurie şi mângâiere. Haideţi să ne Stropim uşiorii cu sânge în dimineaţa aceasta şi apoi, mâncând Mielul pascal, să ne asigurăm că îngerul morţii va trece pe lângă noi.
SEARA
Am vrea să vedem pe Isus. Ioan 12:21
Strigătul constant al lumii este „cine ne va face un bine?" Oamenii caută satisfacţie în bunăstare, bucurie şi bogăţii lumeşti. Dar păcătosul condamnat ştie că există un singur bine. „Oh! dacă aş şti unde să-Lgăsesc" (Iov 23:3). Când o persoană îşi simte cu adevărat vinovăţia, poţi să-i aduci tot aurul Indiei la picioare şi îţi va spune: „ia-1. Vreau să-L găsesc pe Isus!" Este o binecuvântare pentru un om să-şi centreze dorinţele asupra unui singur obiect. Dacă ai cincizeci de dorinţe diferite, inima ţi se transformă într-un lac cu apă stătătoare, care curge într-o mlaştină plină de miasme şi boli. Dar când dorinţele îi sunt adunate într-un singur canal, inima îi devine un izvor de apă limpede, care curge învolburat spre câmpiile roditoare. Fericit este cel care are o singură dorinţă, dacă acea dorinţă este întemeiată pe Christos, chiar dacă nu este încă realizată. Dacă Isus este dorinţa sufletului, este un semn binecuvântat al lucrării divine. Un asemenea om nu va fi niciodată mulţumit cu altceva. El va spune: „II vreau pe Christos; trebuie să-L am. Regulile nu-mi sunt de nici un folos; am nevoie de El. Nu-mi oferiţi altceva. Îmi oferiţi un ulcior gol, când eu mor de sete. Daţi-mi apă, sau mor. Isus este dorinţa sufletului meu. Vreau să-L văd pe Isus!" Este aceasta dorinţa ta, cititorule? Ai o singură dorinţă în clipa aceasta, şi anume Christos? Dacă da, nu eşti departe de împărăţia cerurilor. Nu ai decât un singur gând, acela de a fi spălat de toate păcatele în sângele lui Christos? Poţi să spui într-adevăr: „dau tot ce am ca să fiu creştin. Renunţ la tot ce am şi sper, dacă pot să simt că prezint interes pentru Isus"? Dacă da, înveseleşte-te şi uită-ţi temerile. Domnul te iubeşte, şi vei ajunge curând în lumină. Bucură-te în nădejdea revenirii Sale spre neprihănire.