Pâinea zilnică

12

Iunie

Text: Psalmul 119:1-8

Nu ştiţi că puţin aluat dospeşte toată plămădeala? 1 Corinteni 5:6

NICI UN PĂCAT NU E PREA MIC

Cînd un vapor transatlantic s-a scufundat lîngă coastele Irlandeze, cu cîtiva ani în urmă, lumea a fost uluită. Deoarece căpitanul vasului era un excelent marinar, nimeni nu şi-a putut imagina care au fost cauzele acestui accident. Au fost trimişi scafandri să cerceteze şi au adus printre alte obiecte, compasul navei pentru a fi examinat. Cînd au deschis cutia compasului au găsit vîrful unei lame de cuţit înăuntru. Probabil că, în timp ce curăţa compasul, un marinar nechibzuit a rupt vîrful cuţitului cu care lucra, vîrf care a făcut compasul să arate rezultate false. Drept rezultat, nava a luat un traseu greşit, zdrobindu-se de stîncile coastei.
Ca şi creştini, putem şi noi naufragia dacă începem să credem că unele lucruri mici - păcate mici - nu sînt dăunătoare. De aceea cuvintele noastre, faptele noastre, atitudinile noastre trebuie întot-deauna să le ţinem departe de păcatul care ne poate submina mărturia şi ne poate pune în pericol relaţiile cu Dumnezeu. În 1 Corinteni 5, apostolul Pavel s-a confruntat cu o situaţie păcătoasă care tulbura lucrarea lui Dumnezeu în Corint. După ce se adresează specific problemei, el face tuturor o atenţionare asupra rezultatelor păcatului. El spune că „puţin aluat face să dospească toată plămădeala" (v. 6). Orice păcat, chiar şi „cel mai mic", poate aduce tulburare atît creştinului cît şi bisericii. Ajută-mă, Doamne, să fiu „fără prihană" (Psalmul 119:1). Invaţă-mă că nici un păcat nu e prea mic.        - P.R.V.

Păcatul mic, ca drojdia lucrează
Schimbînd în rău tot ce-i cu putinţă.
Curînd dospi-va toată plămădeala,
Pervertindu-ne întreaga fiinţă. - H.G.B.

Nici un păcat nu e prea mic, pentru că el este împotriva unui Dumnezeu infinit.