Pâinea zilnică

14

Iunie

Text: 2 Samuel 12:1-15

împotriva Ta, numai împotriva Ta am păcătuit... Psalmul 51:4

CINE SUFERĂ DACĂ PĂCĂTUIESC?

Păcatul este înainte de toate împotriva lui Dumnezeu. Cu toate acestea, în mod obişnuit, îl vedem afectîndu-ne doar pe noi sau pe cei din jur. Intr-una din cărţile sale, John White a scris: „Avem tendinţa să vedem contextul social al păcatului şi nu contextul său divin".
Cînd David a comis adulterul cu Bat-Şeba şi a premeditat uciderea lui Urie în luptă, el a comis o mare crimă împotriva lor. Dar în mărturisirea păcatului în faţa lui Natan (2 Sam. 12:13) şi în Psalmul 51, el recunoaşte că a păcătuit numai împotriva Domnului. De ce nu-i menţionează şi pe cei pe care i-a rănit? White spune că Dumnezeu este Dumnezeul săracului şi al celui lipsit de apărare, apărătorul celui asuprit, făcătorul aproapelui nostru. El însuşi se prezintă ca fiind responsabil de bunăstarea copiilor Săi. Bat-Şeba şi Urie aparţineau lui Dumnezeu. De aceea David L-a sfidat pe Dumnezeul lor. El dispretuise caracterul Lui sfînt. Să-l privim acum din acest punct de vedere. Să presupunem că un vecin îţi pălmuieşte fiul sau fetiţa. Este un lucru reprobabil. Dar cînd afli despre ofensă, ea devine o problemă între tine şi vecinul tău.
Dumnezeu este apărătorul celor asupriţi. De pildă, El doreşte s-o protejeze pe fata sau băiatul cu care te întîlneşti. Să te angajezi în relaţii sexuale înainte de căsătorie nu numai că distruge puritatea altei persoane, dar ofensează pe Dumnezeul Cel sfînt. El este preocupat de persoana pe care o faci de ocară, sau de care profiţi. Cît de important este să vedem că păcatul nostru îl răneşte pe Dumnezeu! Dar cînd ne aude rugîndu-ne: „împotriva Ta, numai împotriva Ta am păcătuit," ne dăruieşte din nou bucuria iertării. - D.J.D.

Păcatul meu sfidează-ntreg Cuvîntul Tău
Batjocorindu-Ţi numele divin.
N-am să mai fabric scuze pentru râu,
Ci-n sînge sfînt mă spală Tu, deplin. - D.J.D.

Persoana cea mai rănită de păcatul tău este Dumnezeu.