Pâinea zilnică
23 noiembrie
Text: Luca 15:11-32
BINECUVÎNTĂRI DE
CARE NU NE
DĂM SEAMA
Fiule, i-a zis tatăl, tu totdeauna eşti cu mine, şi tot ce am
eu este al tău. Luca 15:31
Cînd Helen Keller avea doi ani, o boală nemiloasă a făcu t-o să
rămînă surdă, mută şi oarbă. Drept rezultat, ea a fost întru
totul inconştientă de dragostea mamei sale în toţi anii formării ei.
Mama sa stătea lîngă patul ei, şi spunea: O, Helen, cît de mult te
iubeşte mămica ta! Cît de mult ar vrea să-ţi spună despre dragostea
ei! Dar ea nu te poate face să înţelegi. Ochii tăi sînt închişi, şi
urechile îţi sînt înfundate".
Cît de
trist este să vezi oameni care nu sînt capabili să-şi dea
seama de binecuvîntările lor! Dar ce tragedie mai mare este atunci
cînd considerăm binecuvîntările ca pe ceva meritat. Acelaşi lucru
l-a făcut fratele mai mare din istoria fiului risipitor. El nu s-a
bucurat de reîntoarcerea fratelui său mai mic, şi a trecut cu
vederea tratamentul bun pe care el l-a avut pînă atunci. Tatăl i-a
reamintit: Fiule, tu totdeauna eşti cu mine, şi tot ce am eu este al
tău". Părtăşia permanentă cu tatăl său plin de dragoste era a lui,
dar el o luase ca pe ceva ce i se cuvenea, de drept.
Fiecare creştin este bogat din punct de vedere spiritual. Am fost
justificaţi prin credinţă (Romani 5:1). Sîntem copii ai Iui Dum-
nezeu, moştenitori împreună cu Cristos (Romani 8:16, 17). Sîntem
cetăţeni ai cerului (Filipeni 3:20). Duhul Sfînt locuieşte în noi (1
Corinteni 6:19). Am fost strămutaţi din împărăţia întunericului în
împărăţia Fiului dragostei lui Dumnezeu (Coloseni 1:13). Ba mai
mult, Tatăl nostru Cel ceresc are mult mai multe lucruri minunate
pregătite pentru noi (1 Corinteni 2:9).
Să nu lăsăm ca aceste binecuvîntări să ne scape din vedere şi să
le luăm ca pe un merit, ca pe un drept. - H.V.L.
Ajută-mi, Doamne, să nu uit de preţul greu
Ce Isus plăti pentru păcatul meuj
Şi fie binecuvîntările de sus
Să ne ţină în iubirea lui Isus. - D.J.D.
îţi sporeşti bucuria
atunci cînă îti numeri binecuvîntările.