Sămânța bună
Ce sens au loviturile sorții? (2)
Eu sunt ușa. Dacă intră cineva prin Mine, va fi mântuit, va intra și va ieși și va găsi pășune. Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun Își dă viața pentru oi. Oile Mele aud glasul Meu; Eu le cunosc și ele vin după Mine.
Ioan 10.9,11,27
La mormântul micuțului Markus, predicatorul a citit un pasaj din Cuvântul lui Dumnezeu și s-a adresat apoi părinților: „Nu puteți înțelege de ce Dumnezeu l-a luat pe iubitul vostru. Dar a făcut-o, pentru că El vă iubește. El a vrut să aibă măcar un membru din familia voastră în cer.
Voi, părinților, nu v-ați interesat nici de Dumnezeu, nici de cer. Dacă fiul vostru ar fi rămas la voi, nu l-ați fi condus la El. Poate chiar v-ați fi împotrivit, dacă el s-ar fi îndreptat în credință spre Domnul Isus și ar fi devenit un pocăit.
Ascultați acum o povestire scurtă: Un păstor a vrut să-și ducă turma într-un loc adăpostit, ca să fie păzită peste noapte de primejdii. A dus nutreț bun în acel adăpost și se gândea că animalele îl vor urma. Dar ele nu veneau. Le-a chemat, dar oile nu s-au urnit. Dimpotrivă, fugeau în cealaltă parte, unde le așteptau tot felul de pericole. Păstorul, căruia i-a părut rău de oile lui și nu voia să o piardă pe niciuna, l-a prins pe cel mai mic miel, l-a luat în brațe și l-a dus înăuntru. Și atunci mama mielului l-a urmat numaidecât și toate celelalte oi s-au luat după ea. Niciuna nu a rămas afară, în întunericul periculos.
Domnul Isus Se numește pe Sine: Păstorul cel bun. Locul Său de adăpost este deschis și acesta este cerul. Markus al vostru este mielul cel mic pe care l-a dus în brațe în Casa Lui. Nu vreți să pășiți încă de acum, prin credința în Domnul Isus, pe calea Sa și să-L urmați înspre locul unde copilașul vostru este deja?“.