Sămânța bună

La fel ca cea mai bună haină pe care Tatăl a avut-o pentru pentru cel care s-a întors la El, vițelul îngrășat este o imagine a lui Hristos – ca hrană a poporului Său. Dumnezeu Se bucură profund de Persoana și de jertfa Fiului Său, Domnul nostru. Toți credincioșii sunt chemați să împărtășească această bucurie cu El.

Desigur, bucuria Tatălui în Fiul Său Isus Hristos este întotdeauna desăvârșită. În schimb, bucuria noastră în Hristos poate fi influențată. Dar, în principiu, este aceeași bucurie, iar aceasta înseamnă comuniune. „Și părtășia noastră este chiar cu Tatăl și cu Fiul Său, Isus Hristos“, scrie apostolul; și adaugă: „Vă scriem aceste lucruri, pentru ca bucuria voastră să fie deplină“ (1 Ioan 1.3,4). În această parabolă, bucuria este de asemenea rezultatul părtășiei cu tatăl și cu fiul său: „Și au început să se înveselească“.

Citim despre această bucurie că a început, dar nu mai citim nimic despre sfârșitul ei. Ca urmare, suntem îndreptățiți să tragem concluzia că nu se va sfârși. Într-adevăr, ea nu se va sfârși niciodată și își va găsi împlinirea în cer, când vom fi cu Hristos.

Tatăl din parabolă spune: „Căci acest fiu al meu era mort și a înviat“. Fiul, deși viu, era mort în ochii tatălui. Astfel, în depărtarea lui de Dumnezeu, omul este mort în ochii lui Dumnezeu. Dar, prin harul lui Dumnezeu, cei credincioși au fost înviați la o viață nouă; ei au trecut „din moarte la viață“ (Ioan 5.24).