Sămânța bună

Iosua este unul dintre cei mai mari conducători ai poporului Israel, un om diferit din multe aspecte, căruia Israel îi datorează cucerirea țării Canaan. Viața acestui lider dăruit, care a trăit cu Dumnezeu, se apropia acum de sfârșit, iar el își formulează testamentul, pe care îl „predă“ poporului său. Acest lucru este atât de important, încât a fost consemnat în Sfintele Scripturi. Această rememorare începe, în mod firesc, cu trecutul, pe care, în mare măsură, el însuși l‑a modelat. Va ceda el tentației de a‑și evidenția meritele sau măcar de a le menționa? Nu citim nicăieri acest lucru. În zadar vom căuta referiri la faptele eroice ale lui Iosua. El știa și susținea că numai marelui Dumnezeu I se cuvenea onoarea pentru intrarea lui Israel în posesia țării promise strămoșilor poporului Său. Dumnezeu a purtat bătăliile pentru poporul Său, iar oamenii au fost doar instrumente în mâna Sa. Iosua expune lucrurile din perspectiva cerească, căci, pentru el, acesta era singurul mod de a privi.

Oamenii cu adevărat mari nu se vor preocupa niciodată să se pună pe ei înșiși și realizările lor în centrul atenției. Cei care au reușit în viață încrezându‑se în Dumnezeu – așa cum a făcut Iosua – știu Cui îi sunt datori și nu uită acest lucru. Iosua ne este un frumos exemplu, arătându‑ne că trebuie să ne predăm viața lui Dumnezeu pentru a obține adevăratul succes și adevărata binecuvântare.