Sămânța bună

Ce scenă uimitoare: A luat un copilaș, l‑a pus în mijlocul celor doisprezece bărbați care Îl însoțeau, apoi S‑a aplecat și a luat copilașul în brațe! Cel care făcea aceasta era Isus! Câtă iubire i‑a arătat acestui copil Mântuitorul lumii! Copilașul poate că la început a fost surprins, dar s‑a lăsat luat în brațe și nu s‑a temut.

Ne face bine când ne îmbrățișează unul dintre ai noștri sau un prieten. Iar atunci când cineva la care nu ne‑am fi gândit arată față de noi o iubire adevărată, aceasta ne impresionează în mod deosebit. Am fost noi oare prea sceptici sau am judecat greșit acea persoană? Copiii au această trăsătură deosebită, de a nu fi suspicioși. Și putem învăța de la ei. Haideți să fim față de Isus ca un copil! El ne vrea numai binele! El vrea să fie Mântuitorul nostru. El a venit în lume „să caute și să mântuiască ce era pierdut“ (Luca 19.10). Domnul Isus dorește să ne elibereze de păcatele noastre și să ne dea viață eternă. Este o fericire de nespus să ne știm iubiți de El. Vom experimenta că brațele Lui iubitoare sunt și brațe puternice, care ne sprijină și care ne poartă, încât să nu obosim. Într‑o zi, El Îi va aduce pe ai Săi în casa Tatălui, acolo unde El este acasă și unde se află locuința iubirii Sale divine.

În brațele lui Isus, la pieptul Lui, umbrit de dragoste, sufletu‑mi odihnesc.
Ascultă: e‑un cântec ceresc în vocea Lui dulce, pe care‑l intonează în duh sfinții, și inima‑mi topesc.
 

Fanny J. Crosby (1820‑1915)