Scripturile în fiecare zi

Ezechiel
28.1‑19

Strălucitul prinţ al Tirului, care se semeţeşte ca un dumnezeu, este obiectul unei profeţii personale. Pedeapsa care se abate asupra lui ne aminteşte de aceea care l‑a lovit pe Irod pentru că acceptase măgulirile tirienilor şi ale sidonienilor: „Glas de Dumnezeu, nu de om“ (Fapte 12.20‑23). Sub această imagine a împăratului Tirului însă, Dumnezeu vrea să ne vorbească despre un personaj misterios şi redutabil, Satan însuşi. Prinţul lumii acesteia, cel căruia Tir îi este o imagine, se foloseşte de bogăţiile ei pentru a satisface poftele oamenilor şi a‑i ţine în robie prin ele. Din versetele 12‑15 aflăm că Satan n‑a fost dintotdeauna Cel Rău, vrăjmaşul lui Dumnezeu şi al celor credincioşi. Heruvim strălucitor, „plin de înţelepciune şi desăvârşit în frumuseţe“ (v. 12), el a fost perfect în căile lui, până în ziua când s‑a găsit nelegiuirea în el (v. 15). Inima lui s‑a ridicat până într‑atât încât a dorit să‑şi părăsească poziţia de creatură şi să devină ca Dumnezeu (v. 2; Isaia 14.13). Mândria este numit㠄vina diavolului“ (1 Timotei 3.6), deoarece ispitirea care l‑a făcut pe diavol să cadă, „eu sunt un dumnezeu“ (v. 2), prezintă acelaşi motiv cu ispitirea cu care diavolul l‑a făcut şi pe om să cadă, „veţi fi ca Dumnezeu“ (Geneza 3.5). Dar Satan a fost învins de Hristos la cruce şi Biblia ne descoperă soarta grozavă care‑l aşteaptă (Apocalipsa 20.10).