Scripturile în fiecare zi

Efeseni 4.25‑32; 5.1‑2

Este trist, într‑adevăr, că oamenilor care sunt aşezaţi în locurile cereşti, Dumnezeu este obligat să le facă recomandări atât de elementare: lepădaţi, … nu furaţi, … nu vă îmbătaţi, … (cap. 5.18)… El însă ştie de ce sunt capabile sărmanele noastre inimi carnale, iar diavolul, care ştie şi el, nu va scăpa niciun prilej pe care i‑l vom oferi (v. 27).

Să remarcăm că fiecare îndemn este însoţit de un motiv deosebit de înalt şi de mişcător. Trei Persoane divine sunt aici interesate: 1.Duhul Sfânt este în noi; să ne ferim să‑L întristăm (v. 30). 2.Suntem copiii preaiubiţi ai lui Dumnezeu, iar Tatăl nostru, care este Dumnezeul dragostei, doreşte să vadă asemănarea Sa în noi (cap. 5.1). „Iertându‑vă unii pe alţii, după cum şi Dumnezeu v‑a iertat pe voi“, este scris (v. 32). Aceasta merge mai departe decât rugăciunea dată ca învăţătură ucenicilor iudei: „Şi ne iartă nouă păcatele noastre, pentru că şi noi iertăm oricui ne este dator“ (Luca 11.4). 3.Isus Însuşi este Modelul nostru (cap. 5.2; Ioan 13.14). El ne‑a învăţat dragostea iubindu‑ne până la moarte (1 Ioan 3.16). Totuşi, să nu uităm niciodată că ElS‑a oferit lui Dumnezeu în primul rând, ca jertfă desăvârşită, de un miros infinit de plăcut…