Testul: dacă ţineţi cu tărie cuvântul (vers 1, 2)
Cele dintâi cuvinte ale capitolului 15 apar la prima vedere cu totul aparte. De ce, am putea întreba, trebuia apostolul să le facă din nou cunoscut evanghelia unor oameni care o primiseră mai înainte?Era, credem, o mică ironie sănătoasă în cuvintele lui, aşa cum fusese şi în versetele 37 şi 38 din capitolul 14. Aşa cum am notat mai înainte de mai multe ori, corintenii aveau idei pline de îngâmfare despre ei înşişi, despre darurile lor şi realizările lor, iar Duhul lui Dumnezeu i-a confruntat cu unele realităţi. Intelectualismul de care erau afectaţi îi conducea la tăgăduirea sau cel puţin la unele îndoieli cu privire la învierea dintre morţi – un adevăr fundamental al evanghelei. Apostolul a trebuit să le prezinte din nou evanghelia.Evanghelia ne mântuieşte „dacă ţinem cu tărie“ mesajul ei. Dacă nu ţinem cu tărie Cuvântul, el nu ne mântuieşte. Multora nu le place cuvântul „dacă“, totuşi el este aici. Este uşor să zici „eu cred“ şi ca urmare să fii numărat printre credincioşi. Dar timpul ne pune la probă. Credinciosul adevărat ţine cu tărie; nu însă şi cel care nu este în adevăr credincios. Cu această remarcă putem spune tuturor celor care ocupă un loc de creştin: „Evanghelia v-a mântuit şi în ea staţi.“ Prin urmare, cine schimbă şi tulbură adevărul evangheliei îşi taie craca de sub picioare.