Dar asta ridică întrebarea: „Cum poate un credincios tânăr distinge între adevăr şi neadevăr?" Răspunsul îl găsim în faptul că avem ungerea din partea Celui Sfânt şi.... ştim toate şi această ungere se referă la Duhul Sfânt şi este din partea Celui Sfânt, Domnul Isus Cristos. Când cineva este mântuit, el sau ea primeşte Duhul Sfânt, Care locuieşte în acea persoană. El îl învredniceşte pe credincios să discearnă între adevăr şi rătăcire. Când Ioan le spune tinerilor săi, cititori: „aveţi ungerea din partea Celui Sfânt şi ştiţi toate"(textele tradiţionale şi majoritare redau textul: „voi ştiţi toate lucrurile" (panta). Textul critic îl redă: „voi toţi (pantes) ştiţi." Este uşor de observat de ce varianta dificilă a fost schimbată în varianta lesne de înţeles: „voi toţi ştiţi"), cuvintele sale nu trebuie luate în sens absolut, Ioan nu spune că ei posedă cunoaştere perfectă, ci, mai degrabă, că au capacitatea de a recunoaşte lucrurile adevărate de cele neadevărate. Astfel, până şi cel mai tânăr şi mai simplu credincios are capacitatea de a discerne lucrurile divine, capacitate de care un filosof nu dispune. Creştinul poate vedea mai mult când se află pe genunchi decât va putea vedea omul lumesc, când se ridică pe vârfurile picioarelor. În domeniul fizic, când un prunc se naşte, el este înzestrat cu toate facultăţile rasei umane. El are ochi, mâini, picioare şi creier. Deşi acestea toate nu sunt încă dezvoltate, personalitatea copilului este intactă. Tot aşa este şi când se naşte cineva din nou. În clipa aceea, el dispune de toate facultăţile ce-i vor sta la dispoziţie de-a lungul vieţii, chiar dacă acestea urmează să cunoască în viitor posibilităţi nebănuite de dezvoltare.