Ca în a doua sa epistolă, Ioan se prezintă cu termenul bătrânul, adresând scrisoarea preaiubitului Gaius, pe care îl iubeşte în adevăr. Deşi nu ştim dacă acesta este acelaşi Gaius menţionat la Romani 16:23 sau cel de la Fapte 20:4, este surprinzător cât de multe aflăm despre el în doar câteva versete. Mai întâi, aflăm că era un credincios preaiubit, un om a cărui întreagă viaţă era vorbită de bine între ceilalţi creştini.