Strânşi uniţi în dragoste (2.2,3)Nu trebuie să părăsim versetul 2 fără să notăm cuvintele: „inimile lor…să fie unite în dragoste”. În taina lui Dumnezeu sunt ascunse toate comorile înţelepciunii şi ale cunoaşterii, şi prin cunoaşterea ei deplină se obţine siguranţa deplină a înţelegerii, aceasta însă are loc când dragostea divină domneşte printre sfinţi.Un credincios izolat de orice colectivitate creştină şi-ar putea studia Biblia în dependenţă de învăţătura pe care o dă Duhul, ca să dobândească o bună cunoaştere mintală a ei, dar n-o poate înţelege şi experimental. N-o înţelegem pe deplin până ce avem ceva experienţă în dragostea frăţească.Aici se află motivul, fără îndoială, pentru care taina este atât de puţin înţeleasă în zilele noastre. Adunarea lui Dumnezeu este atât de trist divizată încât se arată foarte puţină unitate în dragoste. Nu putem remedia starea divizată a Adunării, dar putem umbla în dragoste faţă de toţi sfinţii în măsura în care îi cunoaştem. Iar în măsura în care facem lucrul acesta, inimile ni se vor lărgi ca să cuprindă adevărul acesta – şi în mare măsură ne vom lua locul în trupul lui Hristos, şi nu în felul cum fac cei mai mulţi care se gândesc la un loc într-o colectivitate creştină sau la o organizaţie cu o anumită denominaţie.
Unii oameni care doreau să-i înşele prin vorbire înduplecătoare (2.4)În cel dintâi secol nu erau dificultăţi din cauza stării divizate a adunării, totuşi erau dificultăţi aşa cum ne arată versetul 4. Începuseră să vină oameni „cu vorbirea înduplecătoare”. Vorbirea plăcută, elegantă, înduplecătoare este folosită de înşelători. Deseori mulţimea nepricepută spune despre câte un vorbitor: „Aşa trebuie să fie, a vorbit aşa de frumos!”. Când se face însă după aceea o cercetare a lucrurilor, se vede că nu era aşa cum se gândea.Apostolul începe să-i înştiinţeze mai în amănunt cu privire la acei înşelători ale căror învăţături intenţionau să-i îndepărteze cu totul de la înţelegerea tainei. Totuşi mai înainte de a face acest lucru, el recunoaşte cu bucurie binele care îi caracterizează pe coloseni, şi îi îndeamnă spre un progres mai departe în direcţia cea dreaptă.