Israeliţii au fost preveniţi cu toată străşnicia nici măcar sa nu cerceteze practicile idolatre ale păgânilor, ca nu cumva să fie ispitiţi să introducă aceste practici abominabil de rele în cadrul închinării lor rezervate doar Dumnezeului adevărat- Versetul 31 se referă la practicile abominabile ce însoţeau închinarea la Moloc şi Chemoş. În NT, Pavel ne spune că forţa motrice, motivaţia ce stă la baza idolatriei este de natură demonică (1 Cor. 10:20). Ne mai mirăm atunci de cruzimea şi degradarea nespus de mari implicate în idolatrie, când aflăm adevărata ei natură? Faptul că inima omenească gravitează spre acest fel de întuneric, cu mult mai mare uşurinţă decât caută lumina adevăratului Dumnezeu, este demonstrat şi ilustrat chiar de naţiunea căreia îi sunt adresate cuvintele cărţii Deuteronom. A nu se uita că însuşi Solomon, al treilea rege al Israelului, a zidit un altar în cinstea lui Chemoş şi Moloc chiar în Ierusalim, cetatea în care Domnul îşi statornicise Numele (1Regi 11:7).