8. Persoanele cărora li se interzicea accesul în adunare
Era interzis accesul unei diverse categorii de persoane în adunarea Domnului, adică acestea nu se bucurau de drepturile depline de cetăţeni şi închinători: (1) un om a cărui organe reproductive erau vătămate sau lipseau; (2) o persoană ilegitimă, adică un bastard ( e posibil ca această categorie să se refere la copiii rezultaţi din relaţii incestuoase între evrei sau la relaţii mixte avute cu păgânii); (3) un amonit sau un moabit; (4) un edomit sau un egiptean. Versetul 4 spune că Moab nu i-a întâmpinat pe israeliţi cu pâine şi cu băutură, pe când de la Deuteronom 2:29 se deduce că unii dintre moabiţi le-au vândut evreilor alimente. A întâmpina cu pâine şi apă este o expresie idiomatică, care înseamnă a omeni, a te purta ospitalier faţă de cineva. Or, numai aşa nu s-au purtat moabiţii cu evreii.
Eunucul era exclus din adunarea israeliţilor. Persoana născută din flori, moabitul şi amonitul au fost excluşi din adunarea israeliţilor până la a zecea generaţie. Edomitul şi egipteanul puteau intra în adunare după trei generaţii. Dar existau excepţii de la aceste reguli generale când persoane individuale ÎI căutau pe Iehova. Printre vitejii lui David s-au găsit un amonit şi un moabit (1Cron. 11:39, 46). Unii cred că regulile excluderii se aplicau numai bărbaţilor şi, prin urmare, nu se aplicau în cazul lui Ruth, de pildă. Unii cred că sintagma „a zecea generaţie" este o expresie idiomatică, având sensul de „la nesfârşit".