În capitolul 4 Moise procedează la o repetare a legii, ocupându-se în mod deosebit de existenţa unui singur Dumnezeu adevărat şi de penalităţile care ar rezulta din orice alunecare în închinarea la idoli.
Israeliţilor li s-a poruncit să asculte de legile şi judecăţile Domnului Dumnezeu când vor fi intrat în Canaan (v. 1). Li s-a atras atenţia să nu adauge la acestea şi să nu scadă nimic din ele (v. 2). Pedeapsa pe care a adus-o Dumnezeu pentru practicarea idolatriei la Baal Peor a avut, în acest sens, rolul de avertisment permanent (v. 3, 4). (Poate că acest incident al revărsării mâniei divine ca urmare a idolatriei este menţionat în acest punct datorită faptului că s-a petrecut cu puţin timp în urmă şi era încă proaspăt în minţile lor.) Ascultarea de lege urma să facă Neamurile să admire Israelul ca pe o naţiune măreaţă (v. 5-8). Israelul avea datoria să-şi aducă aminte din experienţele precedente că ascultarea de Domnul şi umblarea pe căiie Sale aduce binecuvântare (v. 8). Israeliţilor li s-a atras atenţia îndeosebi să-şi amintească de darea Celor Zece Porunci la Muntele Sinai (Horeb) (v, 9-13). Cu acea ocazie, ei nu au văzut chipul lui Dumnezeu; cu alte cuvinte, deşi au asistat la o manifestare a lui Dumnezeu, ei n-au văzut o înfăţişare fizică a Sa care să poată fi reprodusă de o icoană sau un idol. Li s-a interzis să-şi facă vreun chip de orice fel care să-L reprezinte pe Dumnezeu sau să se închine soarelui, lunii sau stelelor (v. 14-19). Israeliţilor li s-a amintit de izbăvirea lor din Egipt, de neascultarea lui Moise şi judecata care a urmat, precum şi de mânia lui Dumnezeu împotriva idolatriei (v. 20-24). „Numai ia seama asupra ta... ca nu cumva să uiţi" (v. 9); „Vegheaţi cu luare aminte asupra sufletelor voastre... ca nu cumva să vă corupeţi" (v. 15, 16); „Vegheaţi asupra voastră, ca să nu daţi uitării" (v. 23). Moise era familiarizat profund cu pornirile fireşti ale inimii omeneşti. Prin urmare, cu toată seriozitatea el i-a îndemnat pe oameni să fie cu deosebită băgare de seamă.