10. Mormântul familiei (cap. 23)
Când Sara a murit la o sută douăzeci şi şapte de ani, Avraam s-a înţeles cu locuitorii hitiţi din Hebron să cumpere peştera Macpela ca mormânt - singura tranzacţie de cumpărare a vreunei proprietăţi în timpul vieţii sale lungi de peregrinare. Acest pasaj oferă o descriere nepreţuită despre tocmeala atât de specifică popoarelor orientale. La început, hitiţii i-au oferit oricare din locurile lor folosite pentru înmormântare. Cu o curtoazie neobişnuită, Avraam a refuzat, insistând să plătească preţul integral pentru o peşteră deţinută de Efron. La început, Efron i-a oferit nu numai peştera, ci şi întreg terenul din jur ca dar, însă Avraam a înţeles că acesta fusese doar un gest politicos. Proprietarul nu avea de gând să-l dea cu adevărat. Când Avraam a insistat în dorinţa de a cumpăra, Efron a sugerat preţul de patru sute de sicli de argint, pretinzând că era un chilipir. De fapt, era un preţ exagerat şi în mod normal cumpărătorul ar fi continuat să se tocmească. Aşa că toata lumea a fost surprinsă când Avraam a acceptat preţul cerut de Efron. Avraam nu voia să fie dator unui necredincios şi nici noi nu trebuie să fim.