G. Iudeii credincioşi şi cei necredincioşi (11:45-57)
Pentru mulţi dintre cei ce priveau scena minunea a constituit o dovadă de netăgăduit a dumnezeirii Domnului Isus Cristos, drept care ei au crezut în El. Cine altcineva decât Dumnezeu ar putea chema la viaţă un trup din mormânt, după ce a fost mort timp de patru zile?
Dar efectul acestui miracol asupra vieţii cuiva depinde de condiţia sa morală. Dacă inima cuiva este rea, răzvrătită şi necredincioasă, el nu va crede nici dacă va vedea pe cineva înviat din morţi. Aşa s-a întâmplat şi aici. Unii dintre iudeii care au asistat la acest miracol nu au fost dispuşi să-L accepte pe Domnul Isus ca pe Mesia, nici chiar după ce au văzut aceste dovezi de netăgăduit. Şi astfel ei s-au dus la farisei să le spună ce s-a întâmplat la Betania. Au făcut-o pentru ca aceştia să poată veni şi să creadă în Isus? Nu, ci probabil pentru ca să-i întărâte şi mai mult pe farisei împotriva Domnului, dorindu-I astfel moartea.