„Eu botez cu apă", a spus Ioan. El nu a dorit să dea nimănui impresia că el ar fi important. Sarcina lui era doar aceea de a-i pregăti pe oameni pentru Cristos. Ori de câte ori ascultătorii lui se pocăiau de păcatele lor, el îi boteza în apă, ca simbol exterior al schimbării petrecute înăuntrul lor. „Dar în mijlocul vostru stă Unul pe care voi nu-L cunoaşteţi," a continuat Ioan, referindu-se, desigur, la Isus. Fariseii n-au recunoscut în El pe îndelung-aşteptatul Mesia. În fapt, Ioan le spunea fariseilor: „Nu pe mine să mă consideraţi un om mare, ci Domnului Isus să-i acordaţi atenţia! Dar voi nu ştiţi Cine este El cu adevărat." El este Cel cu adevărat vrednic. El a venit după Ioan Botezătorul, totuşi Lui I se cuvine toată lauda şi preeminenţa. Era de datoria unui rob sau slujitor să dezlege cureaua încălţămintelor stăpânului său. Dar Ioan nu se considera pe sine vrednic să înfăptuiască nici măcar această slujbă umilă pentru Cristos.