Aceasta a fost adevărata Lumină. De-a lungul veacurilor, au existat mulţi oameni care au pretins a fi călăuze şi salvatori, dar Cel despre care mărturiseşte Ioan este Lumina autentică, Lumina supremă şi adevărată. O altă traducere posibilă a acestui verset ar fi: „Adevărata Lumină, care, venind în lume, dă lumină tuturor oamenilor." Cu alte cuvinte, expresia venind în lume ar putea descrie adevărata Lumină, mai degrabă decât pe toţi oamenii. Tocmai prin venirea adevăratei Lumini... în lume fiecărui om i s-a dat lumină. Asta nu înseamnă că fiecare om a primit o oarecare cunoştinţă lăuntrică privitoare la Cristos, după cum nu înseamnă că toţi oamenii au auzit, cândva, despre Domnul Isus. Mai degrabă, sensul versetului este că Lumina străluceşte peste toţi oamenii, fără deosebire de naţionalitate, rasă sau culoarea pieli. Mai înseamnă că prin faptul că străluceşte peste toţi oamenii. Domnul Isus a descoperit adevăratul caracter al oamenilor. Prin venirea Sa în lume, ca Omul desăvârşit, El a arătat cât de imperfecţi sunt restul oamenilor. Când o încăpere e cufundată în întuneric, nu se mai observă praful de pe mobilă. Dar de îndată ce aprindem lumina, camera ne apare în adevărata ei înfăţişare. În acelaşi sens, strălucirea adevăratei Lumini îl descoperă pe om aşa cum este în realitate.
De la data naşterii Sale, în ieslea Betleemului, până în ziua când S-a întors în cer, El a fost în aceeaşi lume în care trăim şi noi în prezent. El, Cel care a adus la fiinţă întreaga lume, El, care este Stăpânul ei de drept. În loc să-L recunoască de Creator, oamenii au crezut că El este doar un om obişnuit, ca ei înşişi şi, prin urmare, L-au tratat ca pe un străin şi un paria.