Se pare că în acest punct femeia a ajuns să fie convinsă de păcătoşenia ei, a devenit conştientă şi s-a simţit mustrată pentru păcatele pe care le-a comis şi astfel ea încearcă să schimbe subiectul conversaţiei, trecând la întrebarea privitoare la locul unde ar trebui să se facă închinarea. Negreşit când a făcut afirmaţia: „Părinţii noştri s-au închinat pe muntele acesta...", a arătat spre Muntele Gherizim, din apropiere. Apoi i-a amintit Domnului (inutil) că iudeii considerau Ierusalimul ca loc adecvat unde trebuie să se închine oamenii.