În versetele anterioare, am aflat că Domnul Isus are puterea de a da viaţă şi că lucrarea de judecată I-a fost încredinţată Lui. Acum aflăm cum poate primi cineva viaţa spirituală de la El şi astfel să scape de judecată.

Acesta este unul din cele mai îndrăgite versete din toată Biblia. Mulţimi mari de oameni au căpătat viaţa veşnică prin mesajul lui. Fără îndoială motivul pentru care este atât de îndrăgit rezidă în maniera în care prezintă calea mântuirii, cu atâta limpezime şi precizie. Domnul Isus a început versetul cu cuvintele: „Adevărat, adevărat," atrăgând atenţia la importanţa spuselor Şale. Apoi El a adăugat un important anunţ personal: „vă spun". Fiul lui Dumnezeu ne vorbeşte într-o manieră personală şi intimă.

„Cine aude cuvântul Meu." A auzi cuvântul lui Isus înseamnă nu doar a-l asculta cu urechea, ci a-l şi primi, a crede în el şi a i te conforma. Mulţi oameni aud evanghelia când se predică, dar nu întreprind nici o acţiune. Domnul spune aici că omul trebuie să accepte învăţătura Sa, ca divină, şi să creadă că El este într-adevăr Mântuitorul lumii.

„Şi crede în Cel care M-a trimis." Este o chestiune de a crede în Dumnezeu. Să însemne însă asta că cineva poate fi mântuit doar prin credinţa în Dumnezeu? Sunt mulţi care afirmă că cred în Dumnezeu, fără însă ca ei să fi fost convertiţi. Mai degrabă, gândul care se desprinde de aici este că omul trebuie să creadă în Dumnezeu, Cel care L-a trimis pe Domnul Isus în lume. Ce trebuie să creadă el? Trebuie să creadă că Dumnezeu L-a trimis pe Domnul Isus să ne fie Mântuitor. El trebuie să creadă ceea ce spune Dumnezeu despre Domnul Isus, anume că El este singurul Mântuitor şi că păcatele pot fi îndepărtate doar prin lucrarea Sa de la Calvar.

„Are viaţa veşnică". Observaţi că nu se spune că va avea viaţă veşnică, ci că o are chiar acum. Viaţa veşnică este viaţa Domnului Isus Cristos. Este singura viaţă care nu va înceta niciodată, singura ce depăşeşte cu totul orice altă viaţă. Este viaţa pe care Mântuitorul ne-a dăruit-o nouă, celor care credem în El. Este viaţa spirituală pe care o primeşte cineva când se naşte din nou, în contrast cu viaţa naturală, pe care o primeşte la naşterea fizică.

„Şi nu vine la judecată". Ideea care se desprinde de aici este că nu este condamnat în prezent şi că nu va fi condamnat nici în viitor. Cel care crede în Domnul Isus este eliberat de judecată, pentru că Cristos a achitat plata pentru păcatele sale, pe crucea Golgotei. Dumnezeu nu va cere de două ori achitarea plăţii de pedeapsă pentru aceste păcate. Cristos, înlocuitorul nostru, a achitat această plată şi asta e de ajuns. El a terminat lucrarea şi nimic nu se mai poate adăuga la lucrarea Sa desăvârşită. Creştinul nu va fi niciodată pedepsit pentru păcatele sale.(Există şi alte versete din care rezultă clar că credinciosul va sta într-o zi înaintea Scaunului de judecată al lui Cristos (Romani 14:10;2Corinteni 5:10). Dar la această judecată nu se va pune problema păcatelor sale în vederea nici unei pedepse, întrucât această problemă a fost rezolvată la Calvar. Mai degrabă, la Scaunul de judecată al lui Cristos se va face o trecere în revistă a vieţii şi slujirii credinciosului, în urma căreia el va primi fie o răsplată, fie va suferi o pierdere. Nu se va pune însă problema mântuirii sufletului său, ci doar a rodniciei vieţii sale.)

„Ci a trecut din moarte la viaţă". Cel care s-a încrezut în Cristos a trecut din starea de moarte spirituală în aceea de viaţa spirituală, înainte de convertire, el era mort în păcatele şi fărădelegile sale. El era mort, în ce priveşte dragostea pentru Dumnezeu şi părtăşia cu Domnul. Când şi-a pus-încrederea în Domnul Isus, când a crezut în El, a fost umplut cu Duhul lui Dumnezeu şi a devenit posesorul vieţii divine.