Revenind la Vechiul Testament, iudeii I-au amintit lui Isus de minunea cu mana din pustiu (mana era un aliment miraculos, de culoare albă, sub formă de granule mici, rotunde, pe care Dumnezeu a pus-o la dispoziţia israeliţilor în peregrinările lor prin pustiu. Israeliţii trebuiau să culeagă mană în fiecare dimineaţă, în primele şase zile ale săptămânii), lăsând să se înţeleagă că, în opinia lor, fapta lui Isus nu se apropia nici pe departe de acea minune. Astfel ei au citat textul din Psalmul 78:24,25, unde se spune: „El le-a dat pâine din cer să mănânce," sugerând că Moise ar fi chemat pâine din cer, în timp ce Domnul ar fi fost mai prejos decât Moise, deoarece El s-a mulţumit să înmulţească pâinea ce deja exista.