Domnul Isus face aici încă o afirmaţie că El este Dumnezeu, spunând „înainte de a fi fost Avraam, Eu sunt", iar nu am fost. La prima vedere, cuvintele ar putea însemna doar că L-a precedat pe Avraam, că a existat înaintea lui. Dar, în realitate, Domnul a făcut uz de Numele lui Dumnezeu: EU SUNT. Domnul Isus locuise cu Dumnezeu Tatăl din veşniciile veşniciilor, neexistând un timp anumit când să fi luat El fiinţă. Sau, altfel spus, nu există timp în care El să nu fi existat. De aceea a spus: „înainte de a fi fost Avraam, EU SUNT."