A. Binecuvântări pentru ascultarea de Dumnezeu
În acest capitol spaţiul acordat avertismentelor este dublu faţă de cel acordat binecuvântărilor. Strâmtorarea, rodul promis al neascultării, este acel instrument de care Se foloseşte Dumnezeu nu pentru a Se răzbuna, ci pentru a-Şi conduce poporul la pocăinţă (v. 40-42). Actele de disciplinare a naţiunii creşteau în intensitate până când israeliţii îşi mărturiseau nelegiuirea. Observaţi progresia din versetele 14, 18,21, 24 şi 28.
După avertismentele privitoare la consecinţele idolatriei (v. 1), călcării sabatului şi lipsei de reverenţă (v. 2), Domnul a promis naţiunii următoarele binecuvântări, cu condiţia ca israeliţii să păzească poruncile Sale: ploaie, fertilitate (v. 4), productivitate, securitate (v. 5), pace, siguranţă (v. 6), victorie asupra duşmanilor lor (v. 7, 8), rodnicie şi prezenţa Domnului (v. 9-13). Versetul 13 în traducerea lui Knox este foarte plastic redat: „Oare nu Eu... am zdrobit lanţul de pe grumazurile voastre, dăruindu-vă ţinuta dreaptă de oameni liberi?"