Expresia: „tot ce trece sub toiag" se referă la practica de a număra oile sau caprele făcându-le să treacă pe sub toiagul păstorului. Leslie Flynn comentează:
Cu toiagul în mână el [păstorul] atingea fiecare a zecea oaie sau capră. Păstorul nu putea schimba defel ordinea derulării animalelor, aşa încât pe locul zece să cadă un animal imperfect. Dacă încerca să modifice ordinea, atât animalul cu numărul zece, cât şi cel care a fost prezentat pe locul său erau ale Domnului.
Prima zecime s-a numit zecimea levitică, deoarece era achitată leviţilor (Num 18:21-14). A doua zecime, după câte se pare diferită, este prescrisă în Deuteronom 14:22-29.