Afară oamenii aşteptau nerăbdători, căci, în mod obişnuit, preotul care ardea tămâia nu stătea atât de mult înăuntru. Când, în sfârşit, Zaharia a ieşit afară, a trebuit să comunice cu ei prin semne. Atunci ei şi-au dat seama că el avusese o viziune în templu.