Domnul Isus venise pentru a introduce o nouă ordine, însă Israel considera ca fiind mai bun vechiul regim al legii (comp. cu cap. 5.39). Acesta este omul; el preferă poruncile, pentru că, împlinindu-le într-o cât de mică măsură, se poate mândri cu ele, în timp ce harul îl umileşte, făcându-l să se considere pierdut. Pentru acest motiv, iudeii ţineau foarte mult la sabat; Domnul însă le dă fariseilor două lecţii în legătură cu acest subiect: una din Scripturi şi din istoria lui Israel (v. 3,4), iar cealaltă din propriul Său exemplu de dragoste (v. 9,10). Singurul efect asupra inimilor lor a fost însă să-i facă să urzească planuri pentru a scăpa de El.Apoi Învăţătorul Îşi desemnează apostolii; dar, mai înainte de a o face, El Se roagă o noapte întreagă. Ce importanţă avea această alegere pentru lucrarea care trebuia împlinită apoi! Domnul Isus cunoştea caracterul natural al fiecăruia dintre ucenicii Săi, ce trebuia să dobândească şi ce să lepede fiecare … îi cunoştea, dar îi iubea, aşa cum vă cunoaşte şi vă iubeşte şi pe voi (Ioan 10.14,27).În plus, Cel care ştia toate lucrurile a trebuit să-l ia cu Sine pe trădătorul Iuda. Dar acolo din nou triumfă supunerea Lui deplină: Isus venise să împlinească Scripturile.