Cartea Psalmilor vorbeşte în special despre suferinţe, despre încercări adânci ale sufletului, despre pericolele prin care au trecut cei drepţi în Vechiul Testament – dar şi despre salvări minunate. Când este vorba despre suferinţe, trebuie să înţelegem în mod deosebit suferinţele lui Hristos, care reprezintă rămăşiţa credincioasă în mijlocul poporului Său. De aceea psalmii sunt o parte preferată a Sfintei Scripturi pentru credincioşii care trec prin durere. Nu este minunat şi preţios că această carte se încheie cu o asemenea laudă? Aceasta ne arată că suferinţele nu sunt scopul final al căilor lui Dumnezeu cu ai Săi. Dacă El îi conduce prin încercări, El vrea să le facă parte de o binecuvântare deosebită. Timpurile de suferinţă sunt adesea cele mai rodnice din viaţa noastră; dacă le primim din mâna Domnului, rezultatul final al acestora este bucurie şi laudă. Aici se cere ca tot ce are suflare să laude pe Domnul – o ascultare minunată a aşteptării întregii creaţii, a se vedea Romani 8.19-22.