Primul verset din acest psalm ne oferă un rezumat al gândurilor autorului psalmului, după ce a văzut căile lui Dumnezeu cu cei mân-dri. Chiar dacă aceşti oameni au succes în lume şi se înalţă, el vede în locaşul sfânt al lui Dumnezeu sfârşitul acestor oameni. Pentru el este important să poată savura părtăşia cu Dumnezeul său. În urmă-toarele versete vedem pe de o parte pe Dumnezeul înălţat, Judecăto-rul pământului, iar pe de altă parte pe fiii oamenilor. Va veni timpul când El îi va judeca cu dreptate. În sfârşit va şedea pe scaunul de judecată un Judecător incoruptibil, iar niciunul nu va rezista, dacă nu L-a primit pe Isus ca Mântuitorul său personal. Înainte de a avea loc această judecată, tuturor oamenilor li se adresează atenţionarea Sa: „Am zis celor mândri: Nu vă îngâmfaţi! Şi celor răi: Nu ridicaţi cornul!“ În îndurarea Sa, Dumnezeu atenţionează până în ultima clipă, pentru că El doreşte „ca toţi oamenii să fie mântuiţi şi să vină la cunoştinţa adevărului“ (1 Timotei 2.4). Cât de mult dorim, ca toţi să recunoască acum cu cine au de-a face şi să se lase salvaţi cât timp mai este ziua harului!