Pavel vorbeşte aici prin harul care i-a fost dat, ca apostol al Domnului Isus. El se va ocupa de diversele moduri de a gândi - bune şi rele.
Mai întâi, el spune că nicăieri în evanghelie nu găsim vreun motiv care încurajeze complexul de superioritate. El ne îndeamnă să dăm dovadă de smerenie în exercitarea darurilor noastre. Niciodată nu trebuie să avem despre noi înşine un sentiment exagerat cu privire la importanţa noastră. Tot aşa, nu trebuie să-i invidiem pe alţii. Mai degrabă, trebuie să ne dăm seama că fiecare persoană este unică în felul ei şi că avem, cu toţii, de îndeplinit o lucrare importantă pentru Domnul nostru. Prin urmare, trebuie să ne mulţumim cu locul pe care ni l-a repartizat Dumnezeu în cadrul Trupului lui Cristos, străduindu-ne să ne exercităm darurile cu toată tăria pe care ne-o pune la dispoziţie Dumnezeu.