Bărbaţii au devenit sodomiţi, pervertindu-şi în întregime funcţiile lor naturale. Părăsind relaţia de căsnicie rânduită de Dumnezeu, ei ardeau, dominaţi de pofte pentru alţi bărbaţi şi practicând homosexualitatea. Dar păcatul lor şi-a lăsat din plin amprenta în trupurile şi-n sufletele lor. Boala, sentimentul de vinovăţie şi tot felul de deformări ale personalităţii i-au lovit cum loveşte o scorpie. Prin acest verset se infirmă teoria potrivit căreia cineva poate păcătui, fără să-i pese de consecinţe şi fără să aibă parte de acestea.

Unii din vremea noastră propagă ideea potrivit căreia homosexualitatea ar fi o maladie, în timp ce alţii susţin că ar fi doar un alt stil de viaţă, deosebit de al celorlalţi. Creştinii trebuie să fie atenţi să nu accepte valorile morale ale lumii, ci să se lase călăuziţi numai de Cuvântul lui Dumnezeu, în Vechiul Testament acest păcat era pedepsit cu moartea (Levitic 18:29;20:13) iar aici în Noul Testament se spune despre cei care practică acest păcat că sunt vrednici de moarte (Romani 1:32). Biblia numeşte homosexualitatea un păcat foarte grav, aşa cum se poate vedea şi din faptul că Dumnezeu a şters de pe faţa pământului Sodoma şi Gomora, unde homosexualii „militanţi" ai vremii făceau mare vogă (Geneza 19:4-25).

Evanghelia oferă iertare şi absolvire homosexualilor, în acelaşi mod în care le oferă iertare tuturor păcătoşilor care se pocăiesc şi cred în Domnul Isus Cristos. Creştinii care au căzut în acest păcat abominabil pot găsi iertare şi restauraţie mărturisindu-l şi lăsându-se de el. Există posibilitatea deplină a izbăvirii complete de homosexualitate pentru toţi cei ce sunt dispuşi să asculte de cuvântul lui Dumnezeu. În cele mai multe cazuri, se cere asistenţa necontenită a unui consilier în această problemă.

Este adevărat că unii oameni par să aibă înclinaţia naturală spre homosexualitate. Dar asta n-ar trebui să ne surprindă, având în vedere faptul că natura căzută a omului este capabilă de orice fel de fărădelege şi per­versiune. Esenţa acestui păcat grosolan nu constă în înclinaţia cuiva spre el, ci în actul de cedare în faţa acestui păcat şi de practicare a sa. Duhul Sfânt dăruieşte puterea ca cineva să se poată împotrivi ispitei şi de a avea biruinţă trainică (1Corinteni 10:13). Unii din creştinii de la Corint erau o dovadă vie a faptului că homosexualii pot fi smulşi din acest „stil de viaţă" şi că nu sunt condamnaţi să-i fie robi toată viaţa (1Corinteni 6:9-11).